Cauta dupa cuvinte cheie in aceasta categorie

Romania (25) ANCS (6) AAS (2) NASA (3) jurnalism de stiinta (3) Olanda (4) VWN (3) EUSJA (3) Ionel Andrei (4) Ioan Adam (2) Sirius (2) Academia Romana (4) revista (3) Magda Stavinschi (5) Ionel Haiduc (2) Stiinta si Tehnica (2) carte (2) Franta (3) ESA (2) Bucuresti (2) Vega (2) Inventika (2) Marea Britanie (2) Europa FM (2) Cristina Popescu (2) Armenia (2) IAU (3) Paris (3) Dimitrie Olenici (3) Suceava (2) Soare (4) Galileo Galilei (3) Luna (2) Institutul Astronomic al Academiei Romane (2) UNESCO (2) China (2) AIA (3) Sibiu (2) planetariu (2) observator (2) Roxana Bojariu (2) schimbari climatice (2) Spania (2) AIA2009 (2) Pamant (2) 100 de Ore de astronomie (2) eclipsa (2) sanatate (4) (19) British Council (2) istoria stiinta (2) Psihologie (3) Venus (2) Horodnic de Jos (2) proverbe (2) educatie (2) Iasi (2) Michael Klein (2) Petru Poni (2)
Mai multe cuvinte cheie...

Articole deschise in toate categoriile

Cercetarea științifică revoluționează medicina | Interviu cu medicul cercetător Dragos Peptanariu

Dr. Dragoș Peptanariu este medic și lucrează în cercetare. Face parte din categoria oamenilor pasionați, grupa Rara avis. Este un împătimit de biologie celulară, medicină și cercetare. Lucrează de drag și cu folos într-un colectiv de cercetători cu identitate științifică recunoscută atât în țară, cât și în străinătate: Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" al Academiei Române. Surprinzător sau nu, îi place să vorbească despre traiectoria propriei sale cariere și investigațiile științifice în care este implicat. Este o fire deschisă și foarte interesată de cum va arăta medicina într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat.

1 Comentarii »

Cercetarea este o vocație | Interviu cu Dr. Tudor Sireteanu, directorul Institutului de Mecanica Solidelor al Academiei Române

Dr. Tudor Sireteanu, membru corespondent al Academiei Române, împlinește anul acesta 50 de ani de continuă activitate științifică, toți petrecuți în aceeași entitate de cercetare, și, totodată, mai mult de jumătate din această perioadă ca director al Institutului de Mecanica Solidelor al Academiei Române. Tema principală de discuție a fost cercetarea aplicată, cu accent asupra produselor obținute grație cercetării, fie că este vorba de roboți, autovehicule sau protecția clădirilor în caz de cutremur. Dialogul s-a ramificat, iar abordările au vizat și câteva din momentele cheie din istoria institutului, dar și legătura între cercetare și industrie cu precizări asupra celor două perioade pe care le separă momentul istoric din decembrie 1989. Au vizat, de asemenea, cercetările curente, un exercițiu de imaginație și care este primul cuvânt care poate fi asociat cu cercetarea.

0 Comentarii »

Europlanet inovează în domeniul comunicării planetologiei | Outreach Best Practice & Engaging with Schools: Training for Researchers

Infrastructura de cercetare Europlanet a organizat în perioada 4-5 iulie 2015, la Atena, Grecia, ateliere de lucru pe tema celor mai buni practici de comunicare a științei, sesiuni de brainstorming dedicate promovării planetologiei prin implicarea publicului și a jurnaliștilor - Outreach Best Practice. De asemenea, cercetătorii și profesorii au beneficiat de un curs de comunicarea științei - Engaging with Schools: Training for Researchers. Participanții au avut ocazia de a celebra, împreună cu întreaga comunitate a specialiștilor în planetologie și un numeros public interesat, sosirea misiunii Juno în dreptul planetei Jupiter - Celebrating Juno's arrival at Jupiter.

0 Comentarii »

Prof. Peter Seeberger, Institutul Max Planck pentru coloide și suprafețe, Potsdam, Germania: „Cunosc mulți cercetători români. Sunt peste tot.”

A opta ediție a Simpozionului internațional "Cristofor I. Simionescu" s-a desfășurat la Academia Română și a avut ca invitați străini cercetători de top în tot ceea ce poate să cuprindă știința macromoleculară și supramoleculară, dar și în ceea ce privește frontierele sensibile ale cunoașterii acestui domeniu. Printre invitații de marcă s-a aflat și Peter Seeberger, directorul Institutului Max Planck pentru suprafețe și coloide din Potsdam, profesor la Freie University of Berlin și la Universitatea din Potsdam, Germania. Trebuie să mai spun că a fost distins cu 25 de premii internaționale printre care Arthur C. Cope Young Scholar, Horace B. Isbell, Claude S. Hudson, Körber Prize for European Sciences, Honorary Lifetime Member Israel Chemical Society, Yoshimasa Hirata Gold Medal, Whistler Award 2012, Int. Carboh. Soc. Domeniile sale de cercetare cuprind chimia și biologia carbohidraților, inginerie și imunologie în care a publicat 400 de articole științifice, patru cărți și deține peste 35 de brevete. 

0 Comentarii »

Prof. Michael Klein, Temple University: „România are mai multă influență în peisajul științific internațional decât ar sugera mărimea țării”

Michael Klein este chimist, fizician, profesor de științe, director al Institute for Computational Molecular Science și decan al College of Science and Technology din cadrul Temple University, Philadelphia, SUA. De asemenea este Laura H. Carnell Professor of Science și Hepburn Professor of Physical Science, Center for Molecular Modeling, University of Pennsylvania. Domeniile sale de cercetare includ chimie computațională, mecanică statistică, reacții intermoleculare, modelarea fazelor condensate și a sistemelor biofizice. A primit mai multe distincții printre care Premiul Aneesur Rahman (1999), cea mai înaltă distincţie acordată de American Physical Society. A publicat peste 640 de articole științifice și a editat patru cărți.

0 Comentarii »

Prof. Johanna Aizenberg, Harvard University: „Chimiștii români sunt foarte buni”

Johanna Aizenberg este profesor de chimie și de știința materialelor la Universitatea Harvard, Cambridge, Massachusetts, SUA. S-a născut la Cernăuți și, când avea vârsta de 17 ani, a plecat din nordul Bucovinei la studii în străinătate. A reușit să-și formeze o carieră. Acum este cercetătoare de top în domeniile biomimetică, autoasamblare, ingineria cristalelor, nanofabricare, biooptică, biomateriale și biomecanică. Deține o serie de poziții înalte în domeniile universitar și de cercetare printre care Amy Smith Berylson Professor of Materials Science and Professor of Chemistry & Chemical Biology; Director, Kavli Institute for Bionano Science and Technology; Core Member, Wyss Institute for Biologically Inspired Engineering la Universitatea Harvard. A publicat peste 200 de articole științifice. 

0 Comentarii »

Educația MaST continuă | La aceeași catedră, profesori de matematică, științe și tehnologii

Pe 14 mai 2016, Inspectoratul Școlar al Județului Călărași a organizat o masă rotundă cu tema "România educată din perspectiva învățământului MaST preuniversitar". În aceeași zi, s-au împlinit 35 de ani de la primul zbor cosmic al unui român. Performanța, educația și respectul față de profesie și societate sunt punțile de legătură între cele două evenimente, unul deschizător de drumuri, celălalt, aniversar. Pe de o parte, am celebrat trecerea a trei decenii și jumătate de la momentul lansării în spațiul cosmic a primului cosmonaut român, izbândă posibilă după o pregătire temeinică în multe domenii ale științei și tehnicii; pe de altă parte, un grup de profesori de matematică, științe și tehnologii au relansat în spațiul educațional ideea continuării proiectului care pune accent pe educația pentru matematică, științe și tehnologii, educația MaST.

0 Comentarii »

Începutul științei polimerilor în România și personalitatea Acad. Cristofor I. Simionescu | Interviu cu Acad. Bogdan C. Simionescu, Vice-Președinte al Academiei Române

Simpozionul internațional "Cristofor I. Simionescu" se va desfășura în zilele de 31 mai, la București, și 1 și 2 iunie, la Iași. La Academia Română și la Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni". Ca la fiecare din precedentele ediții, participă cercetători de elită din domeniul științei polimerilor. De data aceasta, invitați sunt zece oameni de știință de nota 10, printre care Robert Howard Grubbs, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2005.  Toți au venit să cinstească memoria marelui chimist român așa cum știu oamenii de știință cel mai bine să facă, prin conferințe tematice. La simpozion participă cu lucrări și cercetători români, inclusiv tineri pasionați cu mare potențial în tot ceea ce înseamnă cercetare în știința polimerilor. 

0 Comentarii »

Prof. Peter Stang, redactor-șef al Journal of the American Chemical Society, a conferențiat la Academia Română

La invitația adresată de către Prof. Raluca-Ioana Ștefan-van Staden, Președinte al Filialei Internaționale din România a Societății Americane de Chimie (American Chemical Society - ACS) și Acad. Bogdan C. Simionescu, Vicepreședinte al Academiei Române, joi, 12 mai 2016, Prof. Peter J. Stang de la Departamentul de Chimie al Universității din Utah, Salt Lake City, SUA, a susținut în Aula Academiei Române, conferința "Abiological Self-Assembly: Predesigned Metallacycles and Metallacages via Coordination". 

0 Comentarii »

Conferința diasporei 2016

Nu pot uita Timișoara. În anul 1965, am comunicat prima mea lucrare științifică la Simpozionul de Astronomie de la Observatorul Astronomic din Timișoara. Lucrarea a apărut apoi, în anul 1967, cu titlul Fotometru fotoelectric cu fotomultiplicator electronic. Aplicații. Și, iată că, după 50 de ani, sunt invitat la Conferința Diasporei, care are loc la Universitatea de Vest din Timișoara. Este vorba de o întâlnire a aproape 1000 de cercetători științifici din țară și străinătate. S-a discutat aici despre știință, tehnologie și aplicații, educație și colaborare, teme demne de secolul XXI.

3 Comentarii »

Dumitru-Dorin Prunariu despre emoțiile dinaintea zborului cosmic

În urmă cu 35 de ani, cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu a devenit primul român care a realizat un zbor în spațiul cosmic. Misiunea spațială la care a participat s-a desfășurat în perioada 14-22 mai 1981 la bordul navei cosmice sovietice Soyuz-40 și al stației orbitale de cercetare științifică Saliut-6. Într-un interviu acordat recent, Dumitru-Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei Române, a vorbit despre emoțiile dinaintea istoricului său zbor cosmic.

0 Comentarii »

Excelsior!

23 aprilie este o zi simbolica pentru literatura mondiala - in aceasta zi din anul 1616 a murit William Shakespeare, iar cu o zi inainte, Miguel de Cervantes. Astfel, anul acesta celebram 400 de ani de la o posibila renastere spirituala a cuvantului scris.

0 Comentarii »

De ce este interesat omul de gravitatie?

Gravitas, atis. Greutate, povară, îngreunare, nesănătoșie. Asprime, tărie; însemnătate, putere; seriozitate, caracter așezat, înțelepciune, vrednicie, înălțime (a vorbei). Cuvintele gravity și gravitation desemnează un fenomen natural prin care toate corpurile se îndreaptă cu energie unul către celălalt, stele, planete, galaxii și chiar particule de lumină sau particule subatomice. În univers gravitația este responsabilă pentru multe structuri, prin crearea de stele din sfere de hidrogen și apoi alăturarea lor în galaxii. Pe Pământ gravitația dă greutate obiectelor fizice și creează maree, deși efectele sale sunt tot mai mici odată cu creșterea depărtării.

1 Comentarii »

Solomon Marcus - citate

Mă încumet să extrag de pe internet câteva idei interesante privind inteligența unui matematician scrise de Solomon Marcus, plecat dintre noi, zilele trecute. 

1 Comentarii »

Carne cu Cartofi

Ar fi de mirare, ca cineva dintre noi să nu fi mâncat vreodată: carne cu cartofi prăjiți, pește cu pireu de cartofi, pui cu tăiței, ouă cu pâine prăjită sau orez cu lapte. Dar nici eu nu pot spune că am mâncat altfel. Nu m-am gândit vreodată că aceleași mâncăruri, ar putea fi și altfel consumate. Nici măcar nu se punea problema. Și, că astfel de asocieri, după ce m-am obișnuit cu ele, o perioadă mare de timp, să fie găsite vinovate, de starea de sănătate la care am ajuns.

5 Comentarii »

00000111111 sau cum lucrează iphonul, tableta și ipadul

Fac dimineața gimnastica obișnuită. Cam douăzeci de minute, nu mai mult. Pe măsură ce exercițiile sunt executate, corpul începe să se miște, mușchii încep să se destindă, să se antreneze și să se miște tot mai repede. După odihna și repausul de noapte, mișcarea repetată mă face să încep să gândesc la tot felul de lucruri, unul după altul. Dacă mă concentrez prea mult la un lucru, în cap, nu mai sunt atent la numărătoarea de repetare a succesiunii unui anume exercițiu. Ce să fac? Unde am ajuns? L-am făcut, sau nu? S-o iau de la cap? Adică, capul nu poate urmări două lucruri, unul executat de corp și altul gândit de cap, în același timp? Sau, procesorul neuronal, din capul omului, nu poate urmări executarea a două programe în același timp? Ce face oare capul omului, lucrează la fel ca un calculator electronic ... construit de om?

0 Comentarii »

Visul

Era o zi toridă de vară, în care soarele ardea necruțător, iar aparatele de climatizare abia mai puteau face față aporturilor de căldură din exterior, ba chiar și din interior, căci preocupați de finalizarea proiectului pe care urma să-l predăm a doua zi beneficiarului, ne agitam cu toții pentru finalizarea lucrării.

1 Comentarii »

CALENDAR | Decembrie 2015

Oameni de știință români. Sărbători ale cunoașterii. Zile speciale. Fazele Lunii.

0 Comentarii »

Iarba este verde. De ce?

Este ceva ce noi nu înțelegem în faptul că iarba - din toate culorile spectrului vizibil - de la albastru, verde, galben și până la roșu - a ales doar culoarea verde? Sau, de ce plantele au clorofilă?

2 Comentarii »

CALENDAR | Noiembrie 2015

Oameni de știință români. Zile speciale. Sărbători ale cunoașterii.

0 Comentarii »