Articole deschise in categoria : Astronomie

Nu cu mult timp în urmă, în iunie 2008, la CERN, Geneva, au început lucrările de punere în funcţiune a celui mai mare accelerator de particule elementare, LHC (Large Hadron Collider). Experimentul, finanţat, proiectat şi executat printr-o colaborare internaţională, are scopul de a dovedi existenţa bozonului Higgs, ceea ce ar contribui în mod substanţial la înţelegerea mai profundă a structurii materiei. Acesta este atât de important pentru ştiinţă, încât în termeni metaforici particula a fost numită, de unul dintre fizicieni, drept "particula lui Dumnezeu".

Am beneficiat de lucrul în domeniul astrofizicii datorită întâlnirii mele cu Profesorul Călin Popovici, în anul 1964, după terminarea Facultăţii de Fizică. Am avut onoarea să lucrez sub conducerea sa, la secţia de Astrofizică, a Observatorului Astronomic al Academiei Române, până în anul 1977, când ne-a părăsit din cauza unei boli grave. Voi relata mai jos despre profesorul, cercetătorul, deschizătorul de drumuri noi în ştiinţă şi despre OMUL Călin Popovici.

Să începem cu oul. Să privim la scheletul unui mamifer. Să considerăm un liliac. Este un fapt nemaipomenit că găsim la el toate oasele pe care le găsim şi la om. Doar proporţiile sunt diferite. Mai ales 'degetele mâinilor' pe care liliacul le are mult mărite şi le foloseşte ca bază pentru aripi. La cal, este un pic pe dos, toate degetele de la picioare aproape au dispărut şi a rămas unul singur, cel mijlociu, pe care merge. Calul merge în poante. La vite au rămas doar două degete. La toate mamiferele a fost păstrată ordinea elementelor scheletului. Am putea deduce de aici că toate mamiferele au un strămoş comun. Studiindu-le mai atent, mamiferele se împart în specii, care pot fi aranjate într-un arbore genealogic. Şi, aceasta, doar pe baza diversificării lor. Dintr-o ramură se pot desprinde două sau mai multe ramuri, dar două ramuri nu se pot alătura, dând naştere la una singură. Acest lucru este ilustrat cu prisosinţă dacă luăm în studiu genomul respectiv. Dar asupra acestui lucru vom reveni, mai jos.

S-a întâmplat în eonul Archean târziu, acum două miliarde de ani. Hidrogenul sulfurat produs în erupţiile vulcanilor devenise insuficient pentru hrănirea vastelor comunităţi de bacterii fotosintetice care dominau solurile umede şi apele întinse. Formarea universului nostru este considerată a fi avut loc cu 15 miliarde de ani în urmă. După trecerea primului milion de ani de la aşa numitul Bing Bang, universul 's-a răcit' până la  100 de miliarde de grade Kelvin. Dar abia când a ajuns la 3000 de grade Kelvin, protonul şi electronul s-au putut alătura să formeze hidrogenul, cel mai simplu şi cel mai abundent element din univers. Au mai trecut încă multe miliarde de ani ca norii de hidrogen să se contracte sub acţiunea forţei gravitaţionale ca să formeze primele stele în care vor avea loc reacţiile termonucleare care vor forma elemente mai grele. În norul de gaze care avea să devină Pământul se aflau hidrogen, heliu, carbon, azot, oxigen, ca şi fier, aluminiu, aur, uraniu, sulf, fosfor şi siliciu. Şi alte planete au început formarea lor din nori de gaze similare, evoluând în jurul stelei centrale.

Ziua echinocțiului de primăvară - sâmbătă 20 martie 2010 - a coincis cu cea de a VII-a ediţie a concursului naţional de astronomie pentru cei mici "Equinox". Manifestarea a fost organizată de Planetariul Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava în colaborare cu Asociaţia Educatorilor Suceveni şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava.

Sâmbătă 27 martie stingem lumina preț de o oră. De la ora 2030. Nu știu dacă va fi ora pe care o dăm înainte în noaptea care urmează, și asta pentru că trecem la ora de vară. Cert este că România participă cu responsabilitate pentru al doilea an consecutiv la campania globala Earth Hour (Ora Pamantului) inițiată de Fondul Mondial pentru natură (WWF). Vorbim despre, poate, cea mai amplă acțiune de mediu din toate timpurile care are drept scop conștientizarea populației lumii privind schimbările climatice.

După cum au aflat cititorii noştri, doi suceveni, prof. Dimitrie Olenici şi subsemnatarul acestor rânduri, Cezar Leşanu de la Observatorul Astronomic al Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava, ne-am aflat timp de trei săptămâni în Insulele Maldive, cu ocazia eclipsei de Soare din 15 ianuarie 2010. Despre observaţiile astronomice şi cercetarea ştiinţifică realizată acolo, împreună cu alţi participanţi, s-a scris (n. ed. atat in ziarul Crai nou de marţi 9 februarie 2010 cat si in paginile ZS). În articolul de faţă vom prezenta câteva aspecte legate de activitatea de radioamatorism şi radioastronomie în care este implicat observatorul astronomic sucevean.

Primul eveniment astronomic major al anului 2010 a fost eclipsa inelară de Soare din 15 ianuarie. Linia centrală a eclipsei cu o latime de aproape 300 de km a pornit  din  Africa Centrală (dimineaţa) si a traversat Oceanul Indian, Insulelele Maldive, sudul Indiei, Indochina, şi s-a terminat în China (seara) pe ţărmul Mării Galbene. Practic, a străbătut jumătate din globul terestru. Durata maximă a eclipsei s-a inregistrat în zona Insulelor Maldive şi a fost de 11 minute  şi 08 secunde iar Soarele a fost acoperit în proporţie de 92%. Aceasta a fost eclipsa  de Soare cu cea mai lungă durată până la eclipsa din 23 decembrie 3043!

Suprafetele corpurilor fara atmosfera din sistemul solar sunt puternic influentate de factori multipli care sunt asociati in expresia "meteorologie spatiala"(*). Cercetari recente au demonstrat ca procesul de imbatranire a suprafetelor asteroizilor este foarte rapid, de ordinul unui million de ani, comparativ cu varsta Sistemului Solar (care este de aproximativ 4,5 miliarde ani).

Daca pana acum nu ati privit niciodata stelele printr-un telescop atunci aveti aceasta sansa gratie proiectului "100 de Ore de Astronomie"! Este vorba de un proiect care se desfasoara in toata lumea si care reprezinta poate cea mai vasta actiune oficiala dedicata Anului International al Astronomiei 2009. Intre 2 si 5 aprilie astronomi amatori si profesionisti, educatori ori specialisti din cadrul planetariilor sau centrelor de stiinta vor fi organiza pentru publicul larg sesiuni de observatie si de informare privind studiul stiintific al astrelor.

Planetariul Complexului Muzeal de Stiintele Naturi Galati a organizat o scoala de vara la care au participat aproape 100 de cursanti de toate varstele. Tot din acest loc, curentul meteoric al Perseidelor a fost observat de aproximativ 800 de vizitatori care au mai privit planeta Jupiter, Luna dar si stele importante de pe cerul nocturn de vara.

Eclipsa totala de Soare din 22 iulie 2009 a fost cea mai lunga eclipsa pentru mai mult de un secol de acum inainte. A fost insa si cea mai observata din istoria omenirii?

Concursul de eseuri Cassini a a adus in competitie aproape 300 de elevi (283 elevi) din aproape 50 de scoli (47 scoli) din toata tara. Ei au concurat la trei categorii de varsta (10-11 ani, 12-13 ani, 14-18 ani) si in final s-au acordat cinci note de 10. Aceste eseuri au fost traduse si in limba engleza si vor fi publicate in paginile publicatiei noastre.

Pe 28 martie astronomii se vor asocia programului international "GLOBE at Night". Ei vor fi desigur primii care vor inchide luminile intre 20h30 si 21h30 dar si mai tarziu pentru a putea admira bolta instelata. In noaptea de sambata spre duminica vom trece la orarul de vara (ora 03h00 devine ora 04h00), cu alte cuvinte duminica vom avea cea mai scurta zi din an, de numai 23 de ore (ora va fi recuperata in ultima duminica din luna octombrie cand vom reveni la ora fusului 2).

Prima zi oficiala de primavara a coincis anul acesta cu Ziua Soare-Pamant eveniment care se desfasoara in toata lumea la initativa agentiilor spatiale NASA si ESA. Peste 30 de impatimiti ai stiintei cerului s-au reunit la sediul Asociatiei Astronomice Urania (AAU) unde s-a desfasurat "cea mai de succes editie indoor Sun Earth Day" dupa cum ne-a precizat Dragos Brasov, presedintele AAU.