Articole deschise in categoria : Biologie

Nu cu mult timp în urmă, în iunie 2008, la CERN, Geneva, au început lucrările de punere în funcţiune a celui mai mare accelerator de particule elementare, LHC (Large Hadron Collider). Experimentul, finanţat, proiectat şi executat printr-o colaborare internaţională, are scopul de a dovedi existenţa bozonului Higgs, ceea ce ar contribui în mod substanţial la înţelegerea mai profundă a structurii materiei. Acesta este atât de important pentru ştiinţă, încât în termeni metaforici particula a fost numită, de unul dintre fizicieni, drept "particula lui Dumnezeu".

Să începem cu oul. Să privim la scheletul unui mamifer. Să considerăm un liliac. Este un fapt nemaipomenit că găsim la el toate oasele pe care le găsim şi la om. Doar proporţiile sunt diferite. Mai ales 'degetele mâinilor' pe care liliacul le are mult mărite şi le foloseşte ca bază pentru aripi. La cal, este un pic pe dos, toate degetele de la picioare aproape au dispărut şi a rămas unul singur, cel mijlociu, pe care merge. Calul merge în poante. La vite au rămas doar două degete. La toate mamiferele a fost păstrată ordinea elementelor scheletului. Am putea deduce de aici că toate mamiferele au un strămoş comun. Studiindu-le mai atent, mamiferele se împart în specii, care pot fi aranjate într-un arbore genealogic. Şi, aceasta, doar pe baza diversificării lor. Dintr-o ramură se pot desprinde două sau mai multe ramuri, dar două ramuri nu se pot alătura, dând naştere la una singură. Acest lucru este ilustrat cu prisosinţă dacă luăm în studiu genomul respectiv. Dar asupra acestui lucru vom reveni, mai jos.

Antarctica este un laborator uriaș de cercetare, este ca o altă planetă, spune cercetătorul român Dr. ing. Teodor Negoiță, directorul  Institutului Român de Cercetări Polare. Pasiunea și încrâncenarea pentru știință continuă să-i aducă recunoaștere și credibilitate internațională. Nu știu cum aș putea să înțeleg altfel recentul rol de coordonator al proiectului Interhemisphere în care sunt implicați 12 parteneri din tot atâtea țări din Europa, Asia și Australia. Proiectul are ca obiectiv înțelegerea structurii și dinamicii ecosistemelor polare și nu-i de mirare că a atras atenția cunoscutei Fundații Europene pentru Știință (European Science Foundation, ESF) care i-a dedicat o pagină specială pe propriul website, la categoria arii de cercetare. L-am întâlnit pe Dr. Negoiță cu ocazia declarațiilor de presă pe tema colaborării europene în domeniul cercetării polare, întâlnire la care a participat și Dr. Paul Egerton de la European Science Foundation. Domnia sa ne-a declarat că în afară de proiectul condus de Institutul Român de Cercetări Polare s-a discutat și de posibilitatea participării României la activitățile științifice ce se vor desfășura pe viitoarea platformă europeană de cercetări polare și foraje, spărgătorul de gheață Aurora Borealis.

Senzorul care descoperă cancerul în 6 minute este una din marile invenții românești ale prezentului și care are toate șansele să devină un fel de ambasador al cercetării din România. Invenția cercetătoarei Raluca-Ioana Van Staden a fost prezentată cu succes în Parlamentul European iar autoarea dispozitivului a fost distinsă la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva cu Premiul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI) pentru cea mai bună femeie inventator.

Factorii de decizie la nivel global au eșuat anul trecut să oprească tendința de pierdere a biodiversității și numai două din primele 100 de corporații din lume au considerat că reducerea biodiversității este o amenințare pentru propriile afaceri. Pe de alta parte, Comisia Europeană și Agenția de Mediu au lansat noi instrumente pentru lupta împotriva pierderii biodiversității. Acestea sunt doar câteva din ideile care se desprind după primele zile ale conferinței Green Week care se desfașoară la Bruxelles.

Un copil mic vrea să fie mare. Un fotbalist vrea să dea gol iar un rugbist visează la un meci pe Twickenham. Un șomer vrea să aibă un loc de muncă iar cei mai mulți, un serviciu stabil și bine plătit. O familie. Armonie. Prieteni.  Unele din dorințe se îndeplinesc natural, însă pentru majoritatea posibile trebuie să te pregătești. Ca pentru un examen de treaptă. Ca pentru verificări parțiale. Altfel, dacă va fi va fi, dacă nu, nu. La fel ca în sport: cu cât antrenamentele sunt mai solicitante cu atât meciul va fi mai ușor. Acestea sunt datele problemei care în centrul atenției noastre are drept țintă știința și cercetarea românească. Ce facem azi pentru ziua de mâine. Pentru ca "o treime dintre studenții la doctorat să fie străini" cum spune prof. dr. ing. Adrian Curaj, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS), cu care am discutat despre proiectele strategice și despre cele mai importante evenimente din cea de a doua jumătate din acest an. Întâmplător sau nu, discuția cu profesorul Adrian Curaj a avut loc chiar în ziua când una din publicațiile de prestigiu de la noi - Dilema veche -  a dedicat două pagini jurnalismului de știință (pentru Dilemele științei click aici).  Am avut un trecut, încercăm să conturăm un prezent dar ce se poate spune despre viitorul presei de știință din România? Ce se poate spune despre viitorul științei românești? Încotro mergem?

Luni, 29 martie, la Facultatea de Matematică și Informatică din cadrul Universității București a avut loc conferința "Rezultate de (in)aproximare pentru probleme inspirate din biologie". Organizatorul conferinței a fost Prof. Dr. Gheorghe Ștefănescu, șeful Departamentului de Informatică din cadrul facultății, căruia doresc să îi mulțumesc pe această cale pentru invitație. Majoritatea participanților au fost studenți ai Facultății de Matematică și Informatică. Au fost prezenți și studenți de la Universitatea Politehnica București, și elevi de liceu, olimpici la informatică, interesați de problemele din domeniu. A fost o experiență foarte plăcută pentru mine, cu atât mai mult cu cât este prima prezentare ținută în limba română în ultimii 2 ani de zile. Sper că prezentarea a fost pe măsura organizării și a audienței.

Evoluţia se poate petrece mult mai rapid decât se credea până de curând. Un nou exemplu în acest sens este dat de Magnus Karlsson, doctorand la Universitatea Linnaeus din Kalmar, Suedia, în lucrarea sa cu privire la impactul genelor şi a mediului asupra coloraţiei lăcustelor pitice.

Cu toate că teoria evoluţiei este larg acceptată în ştiinţă, indiferent dacă e vorba de biologie, de medicină sau de psihologie, în opinia publică se menţin încă anumite prejudecăţi și inexactităţi legate de acest proces. Acestea sunt datorate în mare parte concepţiilor filosofice și religioase despre lume în general, dar și modului uneori defectuos în care teoria evoluţiei este predată în școli sau este reflectată în mass-media. Pe de o parte, poate fi vorba de necunoaştere, dar pe de alta, se pot pune în evidenţă și o serie de concepţii greşite. Altfel spus, perspectivele abordate în ceea ce urmează.

Brain circulation