Articole deschise in categoria : Chimie

Să începem cu oul. Să privim la scheletul unui mamifer. Să considerăm un liliac. Este un fapt nemaipomenit că găsim la el toate oasele pe care le găsim şi la om. Doar proporţiile sunt diferite. Mai ales 'degetele mâinilor' pe care liliacul le are mult mărite şi le foloseşte ca bază pentru aripi. La cal, este un pic pe dos, toate degetele de la picioare aproape au dispărut şi a rămas unul singur, cel mijlociu, pe care merge. Calul merge în poante. La vite au rămas doar două degete. La toate mamiferele a fost păstrată ordinea elementelor scheletului. Am putea deduce de aici că toate mamiferele au un strămoş comun. Studiindu-le mai atent, mamiferele se împart în specii, care pot fi aranjate într-un arbore genealogic. Şi, aceasta, doar pe baza diversificării lor. Dintr-o ramură se pot desprinde două sau mai multe ramuri, dar două ramuri nu se pot alătura, dând naştere la una singură. Acest lucru este ilustrat cu prisosinţă dacă luăm în studiu genomul respectiv. Dar asupra acestui lucru vom reveni, mai jos.

Antarctica este un laborator uriaș de cercetare, este ca o altă planetă, spune cercetătorul român Dr. ing. Teodor Negoiță, directorul  Institutului Român de Cercetări Polare. Pasiunea și încrâncenarea pentru știință continuă să-i aducă recunoaștere și credibilitate internațională. Nu știu cum aș putea să înțeleg altfel recentul rol de coordonator al proiectului Interhemisphere în care sunt implicați 12 parteneri din tot atâtea țări din Europa, Asia și Australia. Proiectul are ca obiectiv înțelegerea structurii și dinamicii ecosistemelor polare și nu-i de mirare că a atras atenția cunoscutei Fundații Europene pentru Știință (European Science Foundation, ESF) care i-a dedicat o pagină specială pe propriul website, la categoria arii de cercetare. L-am întâlnit pe Dr. Negoiță cu ocazia declarațiilor de presă pe tema colaborării europene în domeniul cercetării polare, întâlnire la care a participat și Dr. Paul Egerton de la European Science Foundation. Domnia sa ne-a declarat că în afară de proiectul condus de Institutul Român de Cercetări Polare s-a discutat și de posibilitatea participării României la activitățile științifice ce se vor desfășura pe viitoarea platformă europeană de cercetări polare și foraje, spărgătorul de gheață Aurora Borealis.

S-a întâmplat în eonul Archean târziu, acum două miliarde de ani. Hidrogenul sulfurat produs în erupţiile vulcanilor devenise insuficient pentru hrănirea vastelor comunităţi de bacterii fotosintetice care dominau solurile umede şi apele întinse. Formarea universului nostru este considerată a fi avut loc cu 15 miliarde de ani în urmă. După trecerea primului milion de ani de la aşa numitul Bing Bang, universul 's-a răcit' până la  100 de miliarde de grade Kelvin. Dar abia când a ajuns la 3000 de grade Kelvin, protonul şi electronul s-au putut alătura să formeze hidrogenul, cel mai simplu şi cel mai abundent element din univers. Au mai trecut încă multe miliarde de ani ca norii de hidrogen să se contracte sub acţiunea forţei gravitaţionale ca să formeze primele stele în care vor avea loc reacţiile termonucleare care vor forma elemente mai grele. În norul de gaze care avea să devină Pământul se aflau hidrogen, heliu, carbon, azot, oxigen, ca şi fier, aluminiu, aur, uraniu, sulf, fosfor şi siliciu. Şi alte planete au început formarea lor din nori de gaze similare, evoluând în jurul stelei centrale.

Senzorul care descoperă cancerul în 6 minute este una din marile invenții românești ale prezentului și care are toate șansele să devină un fel de ambasador al cercetării din România. Invenția cercetătoarei Raluca-Ioana Van Staden a fost prezentată cu succes în Parlamentul European iar autoarea dispozitivului a fost distinsă la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva cu Premiul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI) pentru cea mai bună femeie inventator.

Factorii de decizie la nivel global au eșuat anul trecut să oprească tendința de pierdere a biodiversității și numai două din primele 100 de corporații din lume au considerat că reducerea biodiversității este o amenințare pentru propriile afaceri. Pe de alta parte, Comisia Europeană și Agenția de Mediu au lansat noi instrumente pentru lupta împotriva pierderii biodiversității. Acestea sunt doar câteva din ideile care se desprind după primele zile ale conferinței Green Week care se desfașoară la Bruxelles.

Un copil mic vrea să fie mare. Un fotbalist vrea să dea gol iar un rugbist visează la un meci pe Twickenham. Un șomer vrea să aibă un loc de muncă iar cei mai mulți, un serviciu stabil și bine plătit. O familie. Armonie. Prieteni.  Unele din dorințe se îndeplinesc natural, însă pentru majoritatea posibile trebuie să te pregătești. Ca pentru un examen de treaptă. Ca pentru verificări parțiale. Altfel, dacă va fi va fi, dacă nu, nu. La fel ca în sport: cu cât antrenamentele sunt mai solicitante cu atât meciul va fi mai ușor. Acestea sunt datele problemei care în centrul atenției noastre are drept țintă știința și cercetarea românească. Ce facem azi pentru ziua de mâine. Pentru ca "o treime dintre studenții la doctorat să fie străini" cum spune prof. dr. ing. Adrian Curaj, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS), cu care am discutat despre proiectele strategice și despre cele mai importante evenimente din cea de a doua jumătate din acest an. Întâmplător sau nu, discuția cu profesorul Adrian Curaj a avut loc chiar în ziua când una din publicațiile de prestigiu de la noi - Dilema veche -  a dedicat două pagini jurnalismului de știință (pentru Dilemele științei click aici).  Am avut un trecut, încercăm să conturăm un prezent dar ce se poate spune despre viitorul presei de știință din România? Ce se poate spune despre viitorul științei românești? Încotro mergem?

Prepararea felurilor de mancare e un exemplu de chimie aplicata. Pentru a afla cat de sanatoase raman legumele dupa ce sunt gatite, expertii spanioli au masurat nivelul de antioxidanti. Acesta variaza in functie de metoda folosita dar mai sanatos pare sa fie pregatirea lor intr-o tigaie plata fara ulei sau in cuptorul cu microunde. Si asta pentru ca astfel se pastreaza cel mai inalt nivel de antioxidanti. Cercetatorii au investigat cele mai comune sase metode de preparare a 20 de legume cu scopul de a afla care din tehnici este mai sanatoasa si prin urmare cum trebuie sa ne obisnuim sa preparam legumele.

Brain circulation