Cauta dupa cuvinte cheie in aceasta categorie

Romania (25) ANCS (6) AAS (2) NASA (3) jurnalism de stiinta (3) Olanda (4) VWN (3) EUSJA (3) Ionel Andrei (4) Ioan Adam (2) Sirius (2) Academia Romana (4) revista (3) Magda Stavinschi (5) Ionel Haiduc (2) Stiinta si Tehnica (2) carte (2) Franta (3) ESA (2) Bucuresti (2) Vega (2) Inventika (2) Marea Britanie (2) Europa FM (2) Cristina Popescu (2) Armenia (2) IAU (3) Paris (3) Dimitrie Olenici (3) Suceava (2) Soare (4) Galileo Galilei (3) Luna (2) Institutul Astronomic al Academiei Romane (2) UNESCO (2) China (2) AIA (3) Sibiu (2) planetariu (2) observator (2) Roxana Bojariu (2) schimbari climatice (2) Spania (2) AIA2009 (2) Pamant (2) 100 de Ore de astronomie (2) eclipsa (2) sanatate (4) (19) British Council (2) istoria stiinta (2) Psihologie (3) Venus (2) Horodnic de Jos (2) proverbe (2) educatie (2) Iasi (2) Michael Klein (2) Petru Poni (2)
Mai multe cuvinte cheie...

Articole deschise in categoria : Comunicarea stiintei

Cercetarea științifică revoluționează medicina | Interviu cu medicul cercetător Dragos Peptanariu

Dr. Dragoș Peptanariu este medic și lucrează în cercetare. Face parte din categoria oamenilor pasionați, grupa Rara avis. Este un împătimit de biologie celulară, medicină și cercetare. Lucrează de drag și cu folos într-un colectiv de cercetători cu identitate științifică recunoscută atât în țară, cât și în străinătate: Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" al Academiei Române. Surprinzător sau nu, îi place să vorbească despre traiectoria propriei sale cariere și investigațiile științifice în care este implicat. Este o fire deschisă și foarte interesată de cum va arăta medicina într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat.

1 Comentarii »

Cercetarea este o vocație | Interviu cu Dr. Tudor Sireteanu, directorul Institutului de Mecanica Solidelor al Academiei Române

Dr. Tudor Sireteanu, membru corespondent al Academiei Române, împlinește anul acesta 50 de ani de continuă activitate științifică, toți petrecuți în aceeași entitate de cercetare, și, totodată, mai mult de jumătate din această perioadă ca director al Institutului de Mecanica Solidelor al Academiei Române. Tema principală de discuție a fost cercetarea aplicată, cu accent asupra produselor obținute grație cercetării, fie că este vorba de roboți, autovehicule sau protecția clădirilor în caz de cutremur. Dialogul s-a ramificat, iar abordările au vizat și câteva din momentele cheie din istoria institutului, dar și legătura între cercetare și industrie cu precizări asupra celor două perioade pe care le separă momentul istoric din decembrie 1989. Au vizat, de asemenea, cercetările curente, un exercițiu de imaginație și care este primul cuvânt care poate fi asociat cu cercetarea.

0 Comentarii »

Europlanet inovează în domeniul comunicării planetologiei | Outreach Best Practice & Engaging with Schools: Training for Researchers

Infrastructura de cercetare Europlanet a organizat în perioada 4-5 iulie 2015, la Atena, Grecia, ateliere de lucru pe tema celor mai buni practici de comunicare a științei, sesiuni de brainstorming dedicate promovării planetologiei prin implicarea publicului și a jurnaliștilor - Outreach Best Practice. De asemenea, cercetătorii și profesorii au beneficiat de un curs de comunicarea științei - Engaging with Schools: Training for Researchers. Participanții au avut ocazia de a celebra, împreună cu întreaga comunitate a specialiștilor în planetologie și un numeros public interesat, sosirea misiunii Juno în dreptul planetei Jupiter - Celebrating Juno's arrival at Jupiter.

0 Comentarii »

Prof. Peter Seeberger, Institutul Max Planck pentru coloide și suprafețe, Potsdam, Germania: „Cunosc mulți cercetători români. Sunt peste tot.”

A opta ediție a Simpozionului internațional "Cristofor I. Simionescu" s-a desfășurat la Academia Română și a avut ca invitați străini cercetători de top în tot ceea ce poate să cuprindă știința macromoleculară și supramoleculară, dar și în ceea ce privește frontierele sensibile ale cunoașterii acestui domeniu. Printre invitații de marcă s-a aflat și Peter Seeberger, directorul Institutului Max Planck pentru suprafețe și coloide din Potsdam, profesor la Freie University of Berlin și la Universitatea din Potsdam, Germania. Trebuie să mai spun că a fost distins cu 25 de premii internaționale printre care Arthur C. Cope Young Scholar, Horace B. Isbell, Claude S. Hudson, Körber Prize for European Sciences, Honorary Lifetime Member Israel Chemical Society, Yoshimasa Hirata Gold Medal, Whistler Award 2012, Int. Carboh. Soc. Domeniile sale de cercetare cuprind chimia și biologia carbohidraților, inginerie și imunologie în care a publicat 400 de articole științifice, patru cărți și deține peste 35 de brevete. 

0 Comentarii »

Prof. Michael Klein, Temple University: „România are mai multă influență în peisajul științific internațional decât ar sugera mărimea țării”

Michael Klein este chimist, fizician, profesor de științe, director al Institute for Computational Molecular Science și decan al College of Science and Technology din cadrul Temple University, Philadelphia, SUA. De asemenea este Laura H. Carnell Professor of Science și Hepburn Professor of Physical Science, Center for Molecular Modeling, University of Pennsylvania. Domeniile sale de cercetare includ chimie computațională, mecanică statistică, reacții intermoleculare, modelarea fazelor condensate și a sistemelor biofizice. A primit mai multe distincții printre care Premiul Aneesur Rahman (1999), cea mai înaltă distincţie acordată de American Physical Society. A publicat peste 640 de articole științifice și a editat patru cărți.

0 Comentarii »

Prof. Johanna Aizenberg, Harvard University: „Chimiștii români sunt foarte buni”

Johanna Aizenberg este profesor de chimie și de știința materialelor la Universitatea Harvard, Cambridge, Massachusetts, SUA. S-a născut la Cernăuți și, când avea vârsta de 17 ani, a plecat din nordul Bucovinei la studii în străinătate. A reușit să-și formeze o carieră. Acum este cercetătoare de top în domeniile biomimetică, autoasamblare, ingineria cristalelor, nanofabricare, biooptică, biomateriale și biomecanică. Deține o serie de poziții înalte în domeniile universitar și de cercetare printre care Amy Smith Berylson Professor of Materials Science and Professor of Chemistry & Chemical Biology; Director, Kavli Institute for Bionano Science and Technology; Core Member, Wyss Institute for Biologically Inspired Engineering la Universitatea Harvard. A publicat peste 200 de articole științifice. 

0 Comentarii »

Educația MaST continuă | La aceeași catedră, profesori de matematică, științe și tehnologii

Pe 14 mai 2016, Inspectoratul Școlar al Județului Călărași a organizat o masă rotundă cu tema "România educată din perspectiva învățământului MaST preuniversitar". În aceeași zi, s-au împlinit 35 de ani de la primul zbor cosmic al unui român. Performanța, educația și respectul față de profesie și societate sunt punțile de legătură între cele două evenimente, unul deschizător de drumuri, celălalt, aniversar. Pe de o parte, am celebrat trecerea a trei decenii și jumătate de la momentul lansării în spațiul cosmic a primului cosmonaut român, izbândă posibilă după o pregătire temeinică în multe domenii ale științei și tehnicii; pe de altă parte, un grup de profesori de matematică, științe și tehnologii au relansat în spațiul educațional ideea continuării proiectului care pune accent pe educația pentru matematică, științe și tehnologii, educația MaST.

0 Comentarii »

De ce este interesat omul de gravitatie?

Gravitas, atis. Greutate, povară, îngreunare, nesănătoșie. Asprime, tărie; însemnătate, putere; seriozitate, caracter așezat, înțelepciune, vrednicie, înălțime (a vorbei). Cuvintele gravity și gravitation desemnează un fenomen natural prin care toate corpurile se îndreaptă cu energie unul către celălalt, stele, planete, galaxii și chiar particule de lumină sau particule subatomice. În univers gravitația este responsabilă pentru multe structuri, prin crearea de stele din sfere de hidrogen și apoi alăturarea lor în galaxii. Pe Pământ gravitația dă greutate obiectelor fizice și creează maree, deși efectele sale sunt tot mai mici odată cu creșterea depărtării.

1 Comentarii »

Solomon Marcus - citate

Mă încumet să extrag de pe internet câteva idei interesante privind inteligența unui matematician scrise de Solomon Marcus, plecat dintre noi, zilele trecute. 

1 Comentarii »

00000111111 sau cum lucrează iphonul, tableta și ipadul

Fac dimineața gimnastica obișnuită. Cam douăzeci de minute, nu mai mult. Pe măsură ce exercițiile sunt executate, corpul începe să se miște, mușchii încep să se destindă, să se antreneze și să se miște tot mai repede. După odihna și repausul de noapte, mișcarea repetată mă face să încep să gândesc la tot felul de lucruri, unul după altul. Dacă mă concentrez prea mult la un lucru, în cap, nu mai sunt atent la numărătoarea de repetare a succesiunii unui anume exercițiu. Ce să fac? Unde am ajuns? L-am făcut, sau nu? S-o iau de la cap? Adică, capul nu poate urmări două lucruri, unul executat de corp și altul gândit de cap, în același timp? Sau, procesorul neuronal, din capul omului, nu poate urmări executarea a două programe în același timp? Ce face oare capul omului, lucrează la fel ca un calculator electronic ... construit de om?

0 Comentarii »

CALENDAR | Noiembrie 2015

Oameni de știință români. Zile speciale. Sărbători ale cunoașterii.

0 Comentarii »

CALENDAR | Octombrie 2015

Oameni de știință români. Zile speciale. Sărbători ale cunoașterii.

0 Comentarii »

2015 – Anul Internaţional al Luminii

AIL este un proiect educaţional interdisciplinar şi de comunicare ştiinţifică. Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc la Paris în perioada 19-21 ianuarie 2015, unde au participat peste 1000 de savanţi şi oameni de cultură din cca 100 de ţări. Au participat peste 200 de laureaţi ai Premiului Nobel...

0 Comentarii »

Ce putem spune despre învățământ?

Citesc cu nerăbdare o nouă traducere a unei cărți scrise de Carl Sagan: Știința ca lumină în întuneric. M-am lovit de o frază, într-un capitol, pe la urma cărții, referitoare la învățământul american, care nu este de loc neaplicabilă și învățământului nostru...

1 Comentarii »

Notă privind stema Moldovei de la Dragomirna

Stema Moldovei de la Mănăstirea Dragomirna este, probabil, cea mai interesantă stemă moldovenească. Se pare că a fost proiectată de Anastasie Crimca, un erudit pasionat și de știința cerului din moment ce în miniaturile lui se întâlnesc și motive astronomice...

1 Comentarii »

CALENDAR | Septembrie 2015

Oameni de știință români. Zile speciale. Sărbători ale cunoașterii.

0 Comentarii »

ASTRONOMIE | Nopți de Perseide 2015

În perioada 10-15 august, la Horodnic de Jos, Suceava, s-a desfășurat editia a X-a a festivalului astronomic Nopți de Perseide. Ca de obicei, manifestarea a avut la observatorul astronomic și planetariul privat din localitate și a avut drept scop urmărirea curentului meteoric Perseide, care se produce anual în intervalul 17 iulie-24 august. Anul acesta, maximul Perseidelor a fost în noaptea de 12 spre 13 august.

1 Comentarii »

FILOSOFIA ȘI ISTORIA ȘTIINȚEI | Evoluție? Revoluție? Involuție? Stagnare?

De unde s-o apuc? Ce-o fi aceia evoluție? Natura înconjurătoare știe de așa ceva? Sau este numai în capul nostru? O noțiune inventată de noi!? Și, dacă am admite că este numai în capul nostru, ce am considera... ca evoluție? Ceva care ne convine? Ceva considerat bun? Ceva care se dezvoltă într-o anumită direcție?

0 Comentarii »

ASTRONOMIE & FILOSOFIA ȘI ISTORIA ȘTIINȚEI | Soarele este o stea?

Mă întreabă un prieten, acum câteva zile, Ce mai scrii? Îi răspund imediat, bucuros, că vom avea ce discuta si ii spun ca am găsit un subiect despre care cred că va interesa pe mulți. Este vorba de un articol cu un titlu intrebare, Soarele este o stea? Răspunsul prietenului meu m-a lăsat paf: Tu ești astronom? Raspund afirmativ in stilul meu: Da, chiar un pic astrofizician.  Nu vă ascund că, răspunsul prietenului, m-a pus pe jar și m-a provocat la un demers pe problemă și mai avântat. 

0 Comentarii »

Un cadou astronomic proaspăt: „Eclipsele de când lumea, Soarele și Luna”, de Dimitrie Olenici

Fizicianul Dimitrie Olenici ne propune o versiune nouă a volumului intitulat "Eclipsele de când lumea, Soarele și Luna", de data aceasta publicat la Editura Ion Prelipcean, Horodnic de Jos (2015). Noutatea constă în includerea capitolului "Observatoare astronomice private din România", care conține prezentarea observatoarelor particulare construite de astronomi amatori pasionați de știința cerului - "un capitol nou atât în carte, cât și în istoriografia astronomică românească", susține autorul. Cartea oferă și "informaţii importante de natură practică privind modul în care se observă o eclipsă şi cum poate fi ea fotografiată" după cum remarcă, în prefața cărții, prof. dr. Mircea V. Rusu, Facultatea de Fizică, Universitatea din Bucureşti.

0 Comentarii »