Articole deschise in categoria : Comunicarea stiintei

Nu cu mult timp în urmă, în iunie 2008, la CERN, Geneva, au început lucrările de punere în funcţiune a celui mai mare accelerator de particule elementare, LHC (Large Hadron Collider). Experimentul, finanţat, proiectat şi executat printr-o colaborare internaţională, are scopul de a dovedi existenţa bozonului Higgs, ceea ce ar contribui în mod substanţial la înţelegerea mai profundă a structurii materiei. Acesta este atât de important pentru ştiinţă, încât în termeni metaforici particula a fost numită, de unul dintre fizicieni, drept "particula lui Dumnezeu".

Am beneficiat de lucrul în domeniul astrofizicii datorită întâlnirii mele cu Profesorul Călin Popovici, în anul 1964, după terminarea Facultăţii de Fizică. Am avut onoarea să lucrez sub conducerea sa, la secţia de Astrofizică, a Observatorului Astronomic al Academiei Române, până în anul 1977, când ne-a părăsit din cauza unei boli grave. Voi relata mai jos despre profesorul, cercetătorul, deschizătorul de drumuri noi în ştiinţă şi despre OMUL Călin Popovici.

Reuniunea de la București pe tema colaborării științifice în zona Euro-Atlantică, a Mării Negre și a Mării Caspice (vezi Workshop internațional declanșator de proiecte de inovare) a fost un exemplu concret al relației mai puțin vizibile între știință și putere, înțeleasă ca putere politică. În plus, a scos în evidență și posibilul rol de vindecător pe care mass media îl poate avea în societățile democratice. Întâlnirea la care au participat universitari din SUA, Italia, Franța, România, Republica Azerbaidjan, Republica Kazahstan şi Republica Moldova are ca origine o idee a prof. Eliot Sorel, reprezentant de seamă al diasporei științifice românești în SUA. Concretizarea ei în atelierul de lucru intitulat "21st Century Higher Education, Leadership, Innovation and Human Capital Development - Euro-Atlantic, Black Sea and Caspian Sea Area Studies" a fost posibilă prin implicarea ANCS. Așa s-a ajuns la grupul restrâns de participanți dar care "se va extinde la toți actorii din zona Mării Negre și a Mării Caspice", după cum ne-a precizat prof. Dr. ing. Adrian Curaj.

Mihai Drăgănescu s-a născut în anul 1929 și a absolvit Institutul Politehnic din Bucureşti (1957)  iar în anul 1974  şi-a luat doctoratul, an în care a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

Un copil mic vrea să fie mare. Un fotbalist vrea să dea gol iar un rugbist visează la un meci pe Twickenham. Un șomer vrea să aibă un loc de muncă iar cei mai mulți, un serviciu stabil și bine plătit. O familie. Armonie. Prieteni.  Unele din dorințe se îndeplinesc natural, însă pentru majoritatea posibile trebuie să te pregătești. Ca pentru un examen de treaptă. Ca pentru verificări parțiale. Altfel, dacă va fi va fi, dacă nu, nu. La fel ca în sport: cu cât antrenamentele sunt mai solicitante cu atât meciul va fi mai ușor. Acestea sunt datele problemei care în centrul atenției noastre are drept țintă știința și cercetarea românească. Ce facem azi pentru ziua de mâine. Pentru ca "o treime dintre studenții la doctorat să fie străini" cum spune prof. dr. ing. Adrian Curaj, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS), cu care am discutat despre proiectele strategice și despre cele mai importante evenimente din cea de a doua jumătate din acest an. Întâmplător sau nu, discuția cu profesorul Adrian Curaj a avut loc chiar în ziua când una din publicațiile de prestigiu de la noi - Dilema veche -  a dedicat două pagini jurnalismului de știință (pentru Dilemele științei click aici).  Am avut un trecut, încercăm să conturăm un prezent dar ce se poate spune despre viitorul presei de știință din România? Ce se poate spune despre viitorul științei românești? Încotro mergem?

Pe lângă noutatea pe care o aduce în peisajul editorial, prezentarea tehnicilor sub forma unui ghid practic contribuie esențial la importanța cărții scrise de prof. Univ. Dr. Ing. Dorin Isoc, volum publicat la Editura Risoprint din Cluj-Napoca. Evaluarea colegială - traducerea expresiei Peer Review - intervine în procesul de comunicare a rezultatelor științei și tehnicii, fie că e vorba de articole, teze de doctorat, propuneri de proiecte de cercetare, proiectele de cercetare propriu-zise sau descrierile cererilor de brevete de invenție. Astfel, cartea se adresează mediului academic şi de cercetare, cadrelor didactice universitare, cercetătorilor, doctoranzilor, studenţilor, persoanelor care doresc să finanţeze activitatea de cercetare ştiinţifică si, nu în ultimul rând, comunicatorilor de știință din România.

Luni, 29 martie, la Facultatea de Matematică și Informatică din cadrul Universității București a avut loc conferința "Rezultate de (in)aproximare pentru probleme inspirate din biologie". Organizatorul conferinței a fost Prof. Dr. Gheorghe Ștefănescu, șeful Departamentului de Informatică din cadrul facultății, căruia doresc să îi mulțumesc pe această cale pentru invitație. Majoritatea participanților au fost studenți ai Facultății de Matematică și Informatică. Au fost prezenți și studenți de la Universitatea Politehnica București, și elevi de liceu, olimpici la informatică, interesați de problemele din domeniu. A fost o experiență foarte plăcută pentru mine, cu atât mai mult cu cât este prima prezentare ținută în limba română în ultimii 2 ani de zile. Sper că prezentarea a fost pe măsura organizării și a audienței.

După cum au aflat cititorii noştri, doi suceveni, prof. Dimitrie Olenici şi subsemnatarul acestor rânduri, Cezar Leşanu de la Observatorul Astronomic al Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava, ne-am aflat timp de trei săptămâni în Insulele Maldive, cu ocazia eclipsei de Soare din 15 ianuarie 2010. Despre observaţiile astronomice şi cercetarea ştiinţifică realizată acolo, împreună cu alţi participanţi, s-a scris (n. ed. atat in ziarul Crai nou de marţi 9 februarie 2010 cat si in paginile ZS). În articolul de faţă vom prezenta câteva aspecte legate de activitatea de radioamatorism şi radioastronomie în care este implicat observatorul astronomic sucevean.

Cu toate că teoria evoluţiei este larg acceptată în ştiinţă, indiferent dacă e vorba de biologie, de medicină sau de psihologie, în opinia publică se menţin încă anumite prejudecăţi și inexactităţi legate de acest proces. Acestea sunt datorate în mare parte concepţiilor filosofice și religioase despre lume în general, dar și modului uneori defectuos în care teoria evoluţiei este predată în școli sau este reflectată în mass-media. Pe de o parte, poate fi vorba de necunoaştere, dar pe de alta, se pot pune în evidenţă și o serie de concepţii greşite. Altfel spus, perspectivele abordate în ceea ce urmează.

Suprafetele corpurilor fara atmosfera din sistemul solar sunt puternic influentate de factori multipli care sunt asociati in expresia "meteorologie spatiala"(*). Cercetari recente au demonstrat ca procesul de imbatranire a suprafetelor asteroizilor este foarte rapid, de ordinul unui million de ani, comparativ cu varsta Sistemului Solar (care este de aproximativ 4,5 miliarde ani).

Cafeneaua "Stiinta si jurnalism - prieten sau dusman?" a reunit la British Council adevarati prieteni ai cunoasterii. Ei au reprezentat multiple domenii printre care mass media, IT, arhitectura, educatie, psihologie, teologie, chimie, fizica, matematica, inginerie, lingvistica si clima. Povestea evenimentului a ajuns la partea a doua dupa care va mai urma una in care vor fi publicate si cateva din intrebarile si chestiunile adresate prin email de catre prietenii Ziarului Stiintelor.

Cu toate ca nu au fost instrumente care sa masoare gradul de plictiseala sau proprietatile timpului, un lucru este cert: cafeneau de stiinta pe tema relatiei intre stiinta si jurnalism a durat doua ore. De doua ori mai mult decat programarea initiala. Temele lansate, discutiile intre participanti si video interventiile partenerilor din Marea Britanie, Grecia si Romania pare ca au dilatat timpul. Intr-un mod placut si in beneficiul tuturor celor care au fost sau au dorit sa fie prezenti la acest eveniment. Asta pentru ca solicitarile au venit si prin email de la tineri cercetatori si comunicatori de stiinta aflati in strainatate.

Daca pana acum nu ati privit niciodata stelele printr-un telescop atunci aveti aceasta sansa gratie proiectului "100 de Ore de Astronomie"! Este vorba de un proiect care se desfasoara in toata lumea si care reprezinta poate cea mai vasta actiune oficiala dedicata Anului International al Astronomiei 2009. Intre 2 si 5 aprilie astronomi amatori si profesionisti, educatori ori specialisti din cadrul planetariilor sau centrelor de stiinta vor fi organiza pentru publicul larg sesiuni de observatie si de informare privind studiul stiintific al astrelor.

Planetariul Complexului Muzeal de Stiintele Naturi Galati a organizat o scoala de vara la care au participat aproape 100 de cursanti de toate varstele. Tot din acest loc, curentul meteoric al Perseidelor a fost observat de aproximativ 800 de vizitatori care au mai privit planeta Jupiter, Luna dar si stele importante de pe cerul nocturn de vara.

Concursul de eseuri Cassini a a adus in competitie aproape 300 de elevi (283 elevi) din aproape 50 de scoli (47 scoli) din toata tara. Ei au concurat la trei categorii de varsta (10-11 ani, 12-13 ani, 14-18 ani) si in final s-au acordat cinci note de 10. Aceste eseuri au fost traduse si in limba engleza si vor fi publicate in paginile publicatiei noastre.

Pe 28 martie astronomii se vor asocia programului international "GLOBE at Night". Ei vor fi desigur primii care vor inchide luminile intre 20h30 si 21h30 dar si mai tarziu pentru a putea admira bolta instelata. In noaptea de sambata spre duminica vom trece la orarul de vara (ora 03h00 devine ora 04h00), cu alte cuvinte duminica vom avea cea mai scurta zi din an, de numai 23 de ore (ora va fi recuperata in ultima duminica din luna octombrie cand vom reveni la ora fusului 2).

Prima zi oficiala de primavara a coincis anul acesta cu Ziua Soare-Pamant eveniment care se desfasoara in toata lumea la initativa agentiilor spatiale NASA si ESA. Peste 30 de impatimiti ai stiintei cerului s-au reunit la sediul Asociatiei Astronomice Urania (AAU) unde s-a desfasurat "cea mai de succes editie indoor Sun Earth Day" dupa cum ne-a precizat Dragos Brasov, presedintele AAU.