Articole deschise in categoria : Fizica

Nu cu mult timp în urmă, în iunie 2008, la CERN, Geneva, au început lucrările de punere în funcţiune a celui mai mare accelerator de particule elementare, LHC (Large Hadron Collider). Experimentul, finanţat, proiectat şi executat printr-o colaborare internaţională, are scopul de a dovedi existenţa bozonului Higgs, ceea ce ar contribui în mod substanţial la înţelegerea mai profundă a structurii materiei. Acesta este atât de important pentru ştiinţă, încât în termeni metaforici particula a fost numită, de unul dintre fizicieni, drept "particula lui Dumnezeu".

Am beneficiat de lucrul în domeniul astrofizicii datorită întâlnirii mele cu Profesorul Călin Popovici, în anul 1964, după terminarea Facultăţii de Fizică. Am avut onoarea să lucrez sub conducerea sa, la secţia de Astrofizică, a Observatorului Astronomic al Academiei Române, până în anul 1977, când ne-a părăsit din cauza unei boli grave. Voi relata mai jos despre profesorul, cercetătorul, deschizătorul de drumuri noi în ştiinţă şi despre OMUL Călin Popovici.

S-a întâmplat în eonul Archean târziu, acum două miliarde de ani. Hidrogenul sulfurat produs în erupţiile vulcanilor devenise insuficient pentru hrănirea vastelor comunităţi de bacterii fotosintetice care dominau solurile umede şi apele întinse. Formarea universului nostru este considerată a fi avut loc cu 15 miliarde de ani în urmă. După trecerea primului milion de ani de la aşa numitul Bing Bang, universul 's-a răcit' până la  100 de miliarde de grade Kelvin. Dar abia când a ajuns la 3000 de grade Kelvin, protonul şi electronul s-au putut alătura să formeze hidrogenul, cel mai simplu şi cel mai abundent element din univers. Au mai trecut încă multe miliarde de ani ca norii de hidrogen să se contracte sub acţiunea forţei gravitaţionale ca să formeze primele stele în care vor avea loc reacţiile termonucleare care vor forma elemente mai grele. În norul de gaze care avea să devină Pământul se aflau hidrogen, heliu, carbon, azot, oxigen, ca şi fier, aluminiu, aur, uraniu, sulf, fosfor şi siliciu. Şi alte planete au început formarea lor din nori de gaze similare, evoluând în jurul stelei centrale.

Dacă vă aflaţi printre oamenii care caută o cale de a trăi sănătos, de a păstra greutatea şi a nu ajunge la boli cronice, credem că cele scrise în continuare vă vor trezi atenţia. Este vorba de legătura dintre alimentele consumate şi forma corpurilor noastre, de scăderea greutăţii în plus, continuând să mâncăm şi chiar de a ne bucura de cele mâncate. Totul este bazat pe bunul simţ, instinctele, logica şi raţiunea câştigată de noi. Trebuie să ne referim la: Hrană, Apă, Aer, Somn, Raze de Soare, Exerciţii de Gimnastică şi Relaţii Familiare Iubitoare. Dar vom vorbi acum doar despre hrană. Limbajul este deosebit de accesibil. Este vorba de a vă propune un mod de viaţă permanent şi nu o dietă, prin inaniţie, pentru câteva săptămâni, pentru a slăbi cu câteva kilograme. Nu vrem să vă propunem o tratare a unor simptome de indigestie prin folosire de medicamente. Nici să vă invităm la o exploatare a gustului (deprins sau inventat) pentru a mânca acelaşi fel de alimente nenutritive şi de a reveni la viaţa deprinsă deja, în ani şi zeci de ani mai înainte. Nu ne referim la tratamente ci la profilaxie. Sănătatea este un drept din naştere.

Senzorul care descoperă cancerul în 6 minute este una din marile invenții românești ale prezentului și care are toate șansele să devină un fel de ambasador al cercetării din România. Invenția cercetătoarei Raluca-Ioana Van Staden a fost prezentată cu succes în Parlamentul European iar autoarea dispozitivului a fost distinsă la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva cu Premiul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI) pentru cea mai bună femeie inventator.

Factorii de decizie la nivel global au eșuat anul trecut să oprească tendința de pierdere a biodiversității și numai două din primele 100 de corporații din lume au considerat că reducerea biodiversității este o amenințare pentru propriile afaceri. Pe de alta parte, Comisia Europeană și Agenția de Mediu au lansat noi instrumente pentru lupta împotriva pierderii biodiversității. Acestea sunt doar câteva din ideile care se desprind după primele zile ale conferinței Green Week care se desfașoară la Bruxelles.

Un copil mic vrea să fie mare. Un fotbalist vrea să dea gol iar un rugbist visează la un meci pe Twickenham. Un șomer vrea să aibă un loc de muncă iar cei mai mulți, un serviciu stabil și bine plătit. O familie. Armonie. Prieteni.  Unele din dorințe se îndeplinesc natural, însă pentru majoritatea posibile trebuie să te pregătești. Ca pentru un examen de treaptă. Ca pentru verificări parțiale. Altfel, dacă va fi va fi, dacă nu, nu. La fel ca în sport: cu cât antrenamentele sunt mai solicitante cu atât meciul va fi mai ușor. Acestea sunt datele problemei care în centrul atenției noastre are drept țintă știința și cercetarea românească. Ce facem azi pentru ziua de mâine. Pentru ca "o treime dintre studenții la doctorat să fie străini" cum spune prof. dr. ing. Adrian Curaj, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS), cu care am discutat despre proiectele strategice și despre cele mai importante evenimente din cea de a doua jumătate din acest an. Întâmplător sau nu, discuția cu profesorul Adrian Curaj a avut loc chiar în ziua când una din publicațiile de prestigiu de la noi - Dilema veche -  a dedicat două pagini jurnalismului de știință (pentru Dilemele științei click aici).  Am avut un trecut, încercăm să conturăm un prezent dar ce se poate spune despre viitorul presei de știință din România? Ce se poate spune despre viitorul științei românești? Încotro mergem?

"Nu am ales o carieră. Am urmat calea unei pasiuni" răspunde Profesorul Basarab Nicolescu în cartea de dialoguri pe tema științei și a religiei, volum care a apărut în urmă cu câțiva ani de zile la Editura Curtea Veche.

Un posibil răspuns la această întrebare poate fi găsit în volumul "Realitatea transdisciplinară. O fuziune de orizonturi ale teologiei, științei și filosofiei", carte semnată de Gabriel Memelis, Adrian Iosif și Dan Răileanu și publicată recent de Editura Curtea Veche. Lucrarea este rezultatul precupărilor celor trei autori  în funcție de competențele fiecăruia: teologie, știință și filosofie.

Primul eveniment astronomic major al anului 2010 a fost eclipsa inelară de Soare din 15 ianuarie. Linia centrală a eclipsei cu o latime de aproape 300 de km a pornit  din  Africa Centrală (dimineaţa) si a traversat Oceanul Indian, Insulelele Maldive, sudul Indiei, Indochina, şi s-a terminat în China (seara) pe ţărmul Mării Galbene. Practic, a străbătut jumătate din globul terestru. Durata maximă a eclipsei s-a inregistrat în zona Insulelor Maldive şi a fost de 11 minute  şi 08 secunde iar Soarele a fost acoperit în proporţie de 92%. Aceasta a fost eclipsa  de Soare cu cea mai lungă durată până la eclipsa din 23 decembrie 3043!

Suprafetele corpurilor fara atmosfera din sistemul solar sunt puternic influentate de factori multipli care sunt asociati in expresia "meteorologie spatiala"(*). Cercetari recente au demonstrat ca procesul de imbatranire a suprafetelor asteroizilor este foarte rapid, de ordinul unui million de ani, comparativ cu varsta Sistemului Solar (care este de aproximativ 4,5 miliarde ani).

Concursul de eseuri Cassini a a adus in competitie aproape 300 de elevi (283 elevi) din aproape 50 de scoli (47 scoli) din toata tara. Ei au concurat la trei categorii de varsta (10-11 ani, 12-13 ani, 14-18 ani) si in final s-au acordat cinci note de 10. Aceste eseuri au fost traduse si in limba engleza si vor fi publicate in paginile publicatiei noastre.

Prima zi oficiala de primavara a coincis anul acesta cu Ziua Soare-Pamant eveniment care se desfasoara in toata lumea la initativa agentiilor spatiale NASA si ESA. Peste 30 de impatimiti ai stiintei cerului s-au reunit la sediul Asociatiei Astronomice Urania (AAU) unde s-a desfasurat "cea mai de succes editie indoor Sun Earth Day" dupa cum ne-a precizat Dragos Brasov, presedintele AAU.

1,4 miliarde de euro. Aceasta este finantarea de care a beneficiat Societatea Fraunhofer din Germania in anul 2008. In plus, cunoscuta organizatie de cercetare stiintifica a creat anul trecut 1400 de noi posturi astfel ca in prezent are 15.000 de angajati. Si toate astea in perioada de criza financiara si economica.