Articole deschise in categoria : Jurnalism de stiinta

Nu cu mult timp în urmă, în iunie 2008, la CERN, Geneva, au început lucrările de punere în funcţiune a celui mai mare accelerator de particule elementare, LHC (Large Hadron Collider). Experimentul, finanţat, proiectat şi executat printr-o colaborare internaţională, are scopul de a dovedi existenţa bozonului Higgs, ceea ce ar contribui în mod substanţial la înţelegerea mai profundă a structurii materiei. Acesta este atât de important pentru ştiinţă, încât în termeni metaforici particula a fost numită, de unul dintre fizicieni, drept "particula lui Dumnezeu".

Ce mai înseamnă în zilele noastre omul potrivit la locul potrivit? Mai există oare vreo legătură între  hobby și profesie? De ce e atât de greu să avem propria afacere? În cazul în care există, de ce e greu de supraviețuit? Să fi venit momentul pentru o regândire a resurselor umane? Cum ne pot ajuta platformele online să trecem de zidul care pare că se înalță pe măsură ce mai facem un pas către atingerea obiectivelor propuse? Să fie vreo legătură între cele spuse și jurnalismul de știință?  Acestea au fost chestiunile care ne-au motivat să avem un dialog cu unul dintre cei care cred că întrebările au răspuns iar problemele au soluții reale. Este vorba de Alexandru Poncea, coordonatorul proiectului Estica ce a debutat zilele acestea.

Reuniunea de la București pe tema colaborării științifice în zona Euro-Atlantică, a Mării Negre și a Mării Caspice (vezi Workshop internațional declanșator de proiecte de inovare) a fost un exemplu concret al relației mai puțin vizibile între știință și putere, înțeleasă ca putere politică. În plus, a scos în evidență și posibilul rol de vindecător pe care mass media îl poate avea în societățile democratice. Întâlnirea la care au participat universitari din SUA, Italia, Franța, România, Republica Azerbaidjan, Republica Kazahstan şi Republica Moldova are ca origine o idee a prof. Eliot Sorel, reprezentant de seamă al diasporei științifice românești în SUA. Concretizarea ei în atelierul de lucru intitulat "21st Century Higher Education, Leadership, Innovation and Human Capital Development - Euro-Atlantic, Black Sea and Caspian Sea Area Studies" a fost posibilă prin implicarea ANCS. Așa s-a ajuns la grupul restrâns de participanți dar care "se va extinde la toți actorii din zona Mării Negre și a Mării Caspice", după cum ne-a precizat prof. Dr. ing. Adrian Curaj.

Un copil mic vrea să fie mare. Un fotbalist vrea să dea gol iar un rugbist visează la un meci pe Twickenham. Un șomer vrea să aibă un loc de muncă iar cei mai mulți, un serviciu stabil și bine plătit. O familie. Armonie. Prieteni.  Unele din dorințe se îndeplinesc natural, însă pentru majoritatea posibile trebuie să te pregătești. Ca pentru un examen de treaptă. Ca pentru verificări parțiale. Altfel, dacă va fi va fi, dacă nu, nu. La fel ca în sport: cu cât antrenamentele sunt mai solicitante cu atât meciul va fi mai ușor. Acestea sunt datele problemei care în centrul atenției noastre are drept țintă știința și cercetarea românească. Ce facem azi pentru ziua de mâine. Pentru ca "o treime dintre studenții la doctorat să fie străini" cum spune prof. dr. ing. Adrian Curaj, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS), cu care am discutat despre proiectele strategice și despre cele mai importante evenimente din cea de a doua jumătate din acest an. Întâmplător sau nu, discuția cu profesorul Adrian Curaj a avut loc chiar în ziua când una din publicațiile de prestigiu de la noi - Dilema veche -  a dedicat două pagini jurnalismului de știință (pentru Dilemele științei click aici).  Am avut un trecut, încercăm să conturăm un prezent dar ce se poate spune despre viitorul presei de știință din România? Ce se poate spune despre viitorul științei românești? Încotro mergem?

Pe lângă noutatea pe care o aduce în peisajul editorial, prezentarea tehnicilor sub forma unui ghid practic contribuie esențial la importanța cărții scrise de prof. Univ. Dr. Ing. Dorin Isoc, volum publicat la Editura Risoprint din Cluj-Napoca. Evaluarea colegială - traducerea expresiei Peer Review - intervine în procesul de comunicare a rezultatelor științei și tehnicii, fie că e vorba de articole, teze de doctorat, propuneri de proiecte de cercetare, proiectele de cercetare propriu-zise sau descrierile cererilor de brevete de invenție. Astfel, cartea se adresează mediului academic şi de cercetare, cadrelor didactice universitare, cercetătorilor, doctoranzilor, studenţilor, persoanelor care doresc să finanţeze activitatea de cercetare ştiinţifică si, nu în ultimul rând, comunicatorilor de știință din România.

Cafeneaua "Stiinta si jurnalism - prieten sau dusman?" a reunit la British Council adevarati prieteni ai cunoasterii. Ei au reprezentat multiple domenii printre care mass media, IT, arhitectura, educatie, psihologie, teologie, chimie, fizica, matematica, inginerie, lingvistica si clima. Povestea evenimentului a ajuns la partea a doua dupa care va mai urma una in care vor fi publicate si cateva din intrebarile si chestiunile adresate prin email de catre prietenii Ziarului Stiintelor.

Cu toate ca nu au fost instrumente care sa masoare gradul de plictiseala sau proprietatile timpului, un lucru este cert: cafeneau de stiinta pe tema relatiei intre stiinta si jurnalism a durat doua ore. De doua ori mai mult decat programarea initiala. Temele lansate, discutiile intre participanti si video interventiile partenerilor din Marea Britanie, Grecia si Romania pare ca au dilatat timpul. Intr-un mod placut si in beneficiul tuturor celor care au fost sau au dorit sa fie prezenti la acest eveniment. Asta pentru ca solicitarile au venit si prin email de la tineri cercetatori si comunicatori de stiinta aflati in strainatate.