Articole deschise in categoria : Medicina

Dacă vă aflaţi printre oamenii care caută o cale de a trăi sănătos, de a păstra greutatea şi a nu ajunge la boli cronice, credem că cele scrise în continuare vă vor trezi atenţia. Este vorba de legătura dintre alimentele consumate şi forma corpurilor noastre, de scăderea greutăţii în plus, continuând să mâncăm şi chiar de a ne bucura de cele mâncate. Totul este bazat pe bunul simţ, instinctele, logica şi raţiunea câştigată de noi. Trebuie să ne referim la: Hrană, Apă, Aer, Somn, Raze de Soare, Exerciţii de Gimnastică şi Relaţii Familiare Iubitoare. Dar vom vorbi acum doar despre hrană. Limbajul este deosebit de accesibil. Este vorba de a vă propune un mod de viaţă permanent şi nu o dietă, prin inaniţie, pentru câteva săptămâni, pentru a slăbi cu câteva kilograme. Nu vrem să vă propunem o tratare a unor simptome de indigestie prin folosire de medicamente. Nici să vă invităm la o exploatare a gustului (deprins sau inventat) pentru a mânca acelaşi fel de alimente nenutritive şi de a reveni la viaţa deprinsă deja, în ani şi zeci de ani mai înainte. Nu ne referim la tratamente ci la profilaxie. Sănătatea este un drept din naştere.

Senzorul care descoperă cancerul în 6 minute este una din marile invenții românești ale prezentului și care are toate șansele să devină un fel de ambasador al cercetării din România. Invenția cercetătoarei Raluca-Ioana Van Staden a fost prezentată cu succes în Parlamentul European iar autoarea dispozitivului a fost distinsă la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva cu Premiul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI) pentru cea mai bună femeie inventator.

Un copil mic vrea să fie mare. Un fotbalist vrea să dea gol iar un rugbist visează la un meci pe Twickenham. Un șomer vrea să aibă un loc de muncă iar cei mai mulți, un serviciu stabil și bine plătit. O familie. Armonie. Prieteni.  Unele din dorințe se îndeplinesc natural, însă pentru majoritatea posibile trebuie să te pregătești. Ca pentru un examen de treaptă. Ca pentru verificări parțiale. Altfel, dacă va fi va fi, dacă nu, nu. La fel ca în sport: cu cât antrenamentele sunt mai solicitante cu atât meciul va fi mai ușor. Acestea sunt datele problemei care în centrul atenției noastre are drept țintă știința și cercetarea românească. Ce facem azi pentru ziua de mâine. Pentru ca "o treime dintre studenții la doctorat să fie străini" cum spune prof. dr. ing. Adrian Curaj, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS), cu care am discutat despre proiectele strategice și despre cele mai importante evenimente din cea de a doua jumătate din acest an. Întâmplător sau nu, discuția cu profesorul Adrian Curaj a avut loc chiar în ziua când una din publicațiile de prestigiu de la noi - Dilema veche -  a dedicat două pagini jurnalismului de știință (pentru Dilemele științei click aici).  Am avut un trecut, încercăm să conturăm un prezent dar ce se poate spune despre viitorul presei de știință din România? Ce se poate spune despre viitorul științei românești? Încotro mergem?

Unii autori vorbesc de arhipelag sau de constelații, medicii de un "spectru autist", dar ideea este aceeași: o afecțiune a cărei forme multiple împarte caracterele comune care fixează diagnosticul. În acest sens, autismul este un ansamblu de semne, un sindrom, o maladie unică. Riscul de apariție a acestei tulburări psihice este de patru ori mai mare la băieți iar în Franța cifra persoanelor afectate a ajuns la 400.000, potrivit  Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Victor Babeș (1854-1926) a scris împreună cu francezul Victor Cornil primul tratat de bacteriologie din lume (1885). Înainte de a deveni medic a vrut să fie actor și chiar a fost admis la Institutul de artă dramatică de la Viena. Tatăl lui, avocatul Vincențiu Babeș, a fost unul dintre fondatorii Academiei Române iar fratele său, Aurel Babeș, un chimist de valoare cu care a semnat  mai multe lucrări de specialitate. Băiatul acestuia, nepotul lui Victor Babeș, Aurel A. Babeș, a avut o contribuție importantă la descoperirea testului cunoscut acum drept testul Papanicolau astfel că am fi mai aproape de adevăr dacă l-am numi testul Babeș-Papanicolau. Prin urmare, Babeș a fost o familie de oameni de știință. O vizită la Casa memorială Victor Babeș din București ne dovedește și dragostea față de artă a familiei Babeș. Tablourile și sculpturile vorbesc în felul lor despre cei care  le-au achiziționat și le-au admirat pe vremea când nici părinții noștri nu erau născuți. Acum sunt îngrijite și păstrate de împătimiții de istorie de la Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București care păstorește și Casa Memorială Prof. Dr. Victor Babeș din strada Andrei Mureșanu 14A, foarte aproape de rondul din Piața Dorobanților, la numai câteva minute de mers pe jos. Așa l-am întâlnit pe Dan Falcan, muzeograf-coordonator al muzeului Prof. Dr. Victor Babeș din București, istoric cu care am avut plăcerea să realizez interviul care urmează.

Cu toate că teoria evoluţiei este larg acceptată în ştiinţă, indiferent dacă e vorba de biologie, de medicină sau de psihologie, în opinia publică se menţin încă anumite prejudecăţi și inexactităţi legate de acest proces. Acestea sunt datorate în mare parte concepţiilor filosofice și religioase despre lume în general, dar și modului uneori defectuos în care teoria evoluţiei este predată în școli sau este reflectată în mass-media. Pe de o parte, poate fi vorba de necunoaştere, dar pe de alta, se pot pune în evidenţă și o serie de concepţii greşite. Altfel spus, perspectivele abordate în ceea ce urmează.

Brain circulation