Articole deschise in categoria : Mediu

Nu cu mult timp în urmă, în iunie 2008, la CERN, Geneva, au început lucrările de punere în funcţiune a celui mai mare accelerator de particule elementare, LHC (Large Hadron Collider). Experimentul, finanţat, proiectat şi executat printr-o colaborare internaţională, are scopul de a dovedi existenţa bozonului Higgs, ceea ce ar contribui în mod substanţial la înţelegerea mai profundă a structurii materiei. Acesta este atât de important pentru ştiinţă, încât în termeni metaforici particula a fost numită, de unul dintre fizicieni, drept "particula lui Dumnezeu".

Aparent, evoluția climei și stadiul ei în prezent nu constituie obiectivul principal al activităţii mele curente de cercetător fizician la Institutul de Geodinamică al Academiei Române. Concret, studiez problema corelației dintre mareele terestre și cutremurele de pământ. Mai precis, succesiunea perioadelor de sincronizare a activității seismice cu unele frecvențe specifice atracției gravitaționale dintre Lună - Pămant, respectiv Soare - Pământ. Dacă cel puțin teoretic, zborul unui fluture dintr-o parte a planetei ar putea provoca o furtună  în partea opusă ei, atunci nu-i deloc de neglijat și posibila legătură  a interacțiunilor la nivel planetar cu evoluția climei. Așa s-a născut această ipoteză care poate părea, sau nu, ficțiune.

Antarctica este un laborator uriaș de cercetare, este ca o altă planetă, spune cercetătorul român Dr. ing. Teodor Negoiță, directorul  Institutului Român de Cercetări Polare. Pasiunea și încrâncenarea pentru știință continuă să-i aducă recunoaștere și credibilitate internațională. Nu știu cum aș putea să înțeleg altfel recentul rol de coordonator al proiectului Interhemisphere în care sunt implicați 12 parteneri din tot atâtea țări din Europa, Asia și Australia. Proiectul are ca obiectiv înțelegerea structurii și dinamicii ecosistemelor polare și nu-i de mirare că a atras atenția cunoscutei Fundații Europene pentru Știință (European Science Foundation, ESF) care i-a dedicat o pagină specială pe propriul website, la categoria arii de cercetare. L-am întâlnit pe Dr. Negoiță cu ocazia declarațiilor de presă pe tema colaborării europene în domeniul cercetării polare, întâlnire la care a participat și Dr. Paul Egerton de la European Science Foundation. Domnia sa ne-a declarat că în afară de proiectul condus de Institutul Român de Cercetări Polare s-a discutat și de posibilitatea participării României la activitățile științifice ce se vor desfășura pe viitoarea platformă europeană de cercetări polare și foraje, spărgătorul de gheață Aurora Borealis.

Factorii de decizie la nivel global au eșuat anul trecut să oprească tendința de pierdere a biodiversității și numai două din primele 100 de corporații din lume au considerat că reducerea biodiversității este o amenințare pentru propriile afaceri. Pe de alta parte, Comisia Europeană și Agenția de Mediu au lansat noi instrumente pentru lupta împotriva pierderii biodiversității. Acestea sunt doar câteva din ideile care se desprind după primele zile ale conferinței Green Week care se desfașoară la Bruxelles.

Un copil mic vrea să fie mare. Un fotbalist vrea să dea gol iar un rugbist visează la un meci pe Twickenham. Un șomer vrea să aibă un loc de muncă iar cei mai mulți, un serviciu stabil și bine plătit. O familie. Armonie. Prieteni.  Unele din dorințe se îndeplinesc natural, însă pentru majoritatea posibile trebuie să te pregătești. Ca pentru un examen de treaptă. Ca pentru verificări parțiale. Altfel, dacă va fi va fi, dacă nu, nu. La fel ca în sport: cu cât antrenamentele sunt mai solicitante cu atât meciul va fi mai ușor. Acestea sunt datele problemei care în centrul atenției noastre are drept țintă știința și cercetarea românească. Ce facem azi pentru ziua de mâine. Pentru ca "o treime dintre studenții la doctorat să fie străini" cum spune prof. dr. ing. Adrian Curaj, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS), cu care am discutat despre proiectele strategice și despre cele mai importante evenimente din cea de a doua jumătate din acest an. Întâmplător sau nu, discuția cu profesorul Adrian Curaj a avut loc chiar în ziua când una din publicațiile de prestigiu de la noi - Dilema veche -  a dedicat două pagini jurnalismului de știință (pentru Dilemele științei click aici).  Am avut un trecut, încercăm să conturăm un prezent dar ce se poate spune despre viitorul presei de știință din România? Ce se poate spune despre viitorul științei românești? Încotro mergem?

Zilele trecute, mai mulți specialiști români și străini din Europa, Asia și SUA, experți în studii prospective (foresight) s-au reunit la București pentru a lansa prima platformă de tip wiki (modul de lucru este similar Wikipedia). Este vorba de platforma internațională online (în limba engleză) realizată de specialiști români pentru toată comunitatea experților în foresight din lume: ForWiki, totodată un instrument în cadrul proiectului "Calitate și Leadership pentru Învățământul Superior Românesc". Evenimentul a avut loc cu ocazia atelierului de lucru intitulat "Jointly Shaping and Launching the Foresight Wiki". Am încercat să aflăm mai multe amănunte de la doi dintre participanți: Dr. Philine Warnke (Germania), coordonatoarea workshopului, și Dr. Ziauddin Sardar, scriitor, jurnalist, editor (Futures, revista multidisciplinară publicată de Elsevier) și profesor la City University London, Marea Britanie. Știința zilei de mâine și transdisciplinaritatea, atitudinea față de viitor, rolul istoriei în studiul viitorului și ce trebuie făcut pentru ca - în esență - viitorul să fie mai aproape de ceea ce ne dorim, acestea au fost subiectele abordate. Ambele discuții însă au aceeași rezultantă: inteligența colectivă modelează viitorul.

Sâmbătă 27 martie stingem lumina preț de o oră. De la ora 2030. Nu știu dacă va fi ora pe care o dăm înainte în noaptea care urmează, și asta pentru că trecem la ora de vară. Cert este că România participă cu responsabilitate pentru al doilea an consecutiv la campania globala Earth Hour (Ora Pamantului) inițiată de Fondul Mondial pentru natură (WWF). Vorbim despre, poate, cea mai amplă acțiune de mediu din toate timpurile care are drept scop conștientizarea populației lumii privind schimbările climatice.

Invizibilitatea economica a problemelor de biodiversitate si de ecosisteme este accentuata de modelul economic dominant din momentul de fata. Acesta este dirijat de consum, condus de productie si masurat cu PIB-ul. Modelul trebuie reformat semnificativ. Crizele multiple pe care le traim - combustibil, hrana, financiara, economica - ne reamintesc de fapt ca e nevoie de o schimbare. Acestea sunt cateva din ideile exprimate de Pavan Sukhdev, liderul studiului "The Economics of Ecosystems and Biodiversity" (TEEB) care a fost lansat de curand la Bruxelles. Am incercat sa aflam caracteristicile noului model economic de la conducatorul acestui raport la care au lucrat peste 100 de cercetatori si de experti din toata lumea.

Pe 28 martie astronomii se vor asocia programului international "GLOBE at Night". Ei vor fi desigur primii care vor inchide luminile intre 20h30 si 21h30 dar si mai tarziu pentru a putea admira bolta instelata. In noaptea de sambata spre duminica vom trece la orarul de vara (ora 03h00 devine ora 04h00), cu alte cuvinte duminica vom avea cea mai scurta zi din an, de numai 23 de ore (ora va fi recuperata in ultima duminica din luna octombrie cand vom reveni la ora fusului 2).

Brain circulation