Articole deschise in categoria : Personalia

Nu cu mult timp în urmă, în iunie 2008, la CERN, Geneva, au început lucrările de punere în funcţiune a celui mai mare accelerator de particule elementare, LHC (Large Hadron Collider). Experimentul, finanţat, proiectat şi executat printr-o colaborare internaţională, are scopul de a dovedi existenţa bozonului Higgs, ceea ce ar contribui în mod substanţial la înţelegerea mai profundă a structurii materiei. Acesta este atât de important pentru ştiinţă, încât în termeni metaforici particula a fost numită, de unul dintre fizicieni, drept "particula lui Dumnezeu".

Am beneficiat de lucrul în domeniul astrofizicii datorită întâlnirii mele cu Profesorul Călin Popovici, în anul 1964, după terminarea Facultăţii de Fizică. Am avut onoarea să lucrez sub conducerea sa, la secţia de Astrofizică, a Observatorului Astronomic al Academiei Române, până în anul 1977, când ne-a părăsit din cauza unei boli grave. Voi relata mai jos despre profesorul, cercetătorul, deschizătorul de drumuri noi în ştiinţă şi despre OMUL Călin Popovici.

Ce mai înseamnă în zilele noastre omul potrivit la locul potrivit? Mai există oare vreo legătură între  hobby și profesie? De ce e atât de greu să avem propria afacere? În cazul în care există, de ce e greu de supraviețuit? Să fi venit momentul pentru o regândire a resurselor umane? Cum ne pot ajuta platformele online să trecem de zidul care pare că se înalță pe măsură ce mai facem un pas către atingerea obiectivelor propuse? Să fie vreo legătură între cele spuse și jurnalismul de știință?  Acestea au fost chestiunile care ne-au motivat să avem un dialog cu unul dintre cei care cred că întrebările au răspuns iar problemele au soluții reale. Este vorba de Alexandru Poncea, coordonatorul proiectului Estica ce a debutat zilele acestea.

Să începem cu oul. Să privim la scheletul unui mamifer. Să considerăm un liliac. Este un fapt nemaipomenit că găsim la el toate oasele pe care le găsim şi la om. Doar proporţiile sunt diferite. Mai ales 'degetele mâinilor' pe care liliacul le are mult mărite şi le foloseşte ca bază pentru aripi. La cal, este un pic pe dos, toate degetele de la picioare aproape au dispărut şi a rămas unul singur, cel mijlociu, pe care merge. Calul merge în poante. La vite au rămas doar două degete. La toate mamiferele a fost păstrată ordinea elementelor scheletului. Am putea deduce de aici că toate mamiferele au un strămoş comun. Studiindu-le mai atent, mamiferele se împart în specii, care pot fi aranjate într-un arbore genealogic. Şi, aceasta, doar pe baza diversificării lor. Dintr-o ramură se pot desprinde două sau mai multe ramuri, dar două ramuri nu se pot alătura, dând naştere la una singură. Acest lucru este ilustrat cu prisosinţă dacă luăm în studiu genomul respectiv. Dar asupra acestui lucru vom reveni, mai jos.

Aparent, evoluția climei și stadiul ei în prezent nu constituie obiectivul principal al activităţii mele curente de cercetător fizician la Institutul de Geodinamică al Academiei Române. Concret, studiez problema corelației dintre mareele terestre și cutremurele de pământ. Mai precis, succesiunea perioadelor de sincronizare a activității seismice cu unele frecvențe specifice atracției gravitaționale dintre Lună - Pămant, respectiv Soare - Pământ. Dacă cel puțin teoretic, zborul unui fluture dintr-o parte a planetei ar putea provoca o furtună  în partea opusă ei, atunci nu-i deloc de neglijat și posibila legătură  a interacțiunilor la nivel planetar cu evoluția climei. Așa s-a născut această ipoteză care poate părea, sau nu, ficțiune.

Antarctica este un laborator uriaș de cercetare, este ca o altă planetă, spune cercetătorul român Dr. ing. Teodor Negoiță, directorul  Institutului Român de Cercetări Polare. Pasiunea și încrâncenarea pentru știință continuă să-i aducă recunoaștere și credibilitate internațională. Nu știu cum aș putea să înțeleg altfel recentul rol de coordonator al proiectului Interhemisphere în care sunt implicați 12 parteneri din tot atâtea țări din Europa, Asia și Australia. Proiectul are ca obiectiv înțelegerea structurii și dinamicii ecosistemelor polare și nu-i de mirare că a atras atenția cunoscutei Fundații Europene pentru Știință (European Science Foundation, ESF) care i-a dedicat o pagină specială pe propriul website, la categoria arii de cercetare. L-am întâlnit pe Dr. Negoiță cu ocazia declarațiilor de presă pe tema colaborării europene în domeniul cercetării polare, întâlnire la care a participat și Dr. Paul Egerton de la European Science Foundation. Domnia sa ne-a declarat că în afară de proiectul condus de Institutul Român de Cercetări Polare s-a discutat și de posibilitatea participării României la activitățile științifice ce se vor desfășura pe viitoarea platformă europeană de cercetări polare și foraje, spărgătorul de gheață Aurora Borealis.

Reuniunea de la București pe tema colaborării științifice în zona Euro-Atlantică, a Mării Negre și a Mării Caspice (vezi Workshop internațional declanșator de proiecte de inovare) a fost un exemplu concret al relației mai puțin vizibile între știință și putere, înțeleasă ca putere politică. În plus, a scos în evidență și posibilul rol de vindecător pe care mass media îl poate avea în societățile democratice. Întâlnirea la care au participat universitari din SUA, Italia, Franța, România, Republica Azerbaidjan, Republica Kazahstan şi Republica Moldova are ca origine o idee a prof. Eliot Sorel, reprezentant de seamă al diasporei științifice românești în SUA. Concretizarea ei în atelierul de lucru intitulat "21st Century Higher Education, Leadership, Innovation and Human Capital Development - Euro-Atlantic, Black Sea and Caspian Sea Area Studies" a fost posibilă prin implicarea ANCS. Așa s-a ajuns la grupul restrâns de participanți dar care "se va extinde la toți actorii din zona Mării Negre și a Mării Caspice", după cum ne-a precizat prof. Dr. ing. Adrian Curaj.

S-a întâmplat în eonul Archean târziu, acum două miliarde de ani. Hidrogenul sulfurat produs în erupţiile vulcanilor devenise insuficient pentru hrănirea vastelor comunităţi de bacterii fotosintetice care dominau solurile umede şi apele întinse. Formarea universului nostru este considerată a fi avut loc cu 15 miliarde de ani în urmă. După trecerea primului milion de ani de la aşa numitul Bing Bang, universul 's-a răcit' până la  100 de miliarde de grade Kelvin. Dar abia când a ajuns la 3000 de grade Kelvin, protonul şi electronul s-au putut alătura să formeze hidrogenul, cel mai simplu şi cel mai abundent element din univers. Au mai trecut încă multe miliarde de ani ca norii de hidrogen să se contracte sub acţiunea forţei gravitaţionale ca să formeze primele stele în care vor avea loc reacţiile termonucleare care vor forma elemente mai grele. În norul de gaze care avea să devină Pământul se aflau hidrogen, heliu, carbon, azot, oxigen, ca şi fier, aluminiu, aur, uraniu, sulf, fosfor şi siliciu. Şi alte planete au început formarea lor din nori de gaze similare, evoluând în jurul stelei centrale.

După aproape 40 de ani de la prima sa vizită în țara noastră, profesorul Jim Dator de la Universitatea din Hawaii, specialist în studii prospective, a revenit în România pentru atelierele de lucru din cadrul celei de a treia ediții a "Dialogurilor de la București" care au avut loc spre sfârșitul lunii iunie. Manifestarea a reunit aproape 30 de participanți, experți în foresight (studii prospective), din Australia, Franța, Marea Britanie, România, Spania și SUA.

Dacă vă aflaţi printre oamenii care caută o cale de a trăi sănătos, de a păstra greutatea şi a nu ajunge la boli cronice, credem că cele scrise în continuare vă vor trezi atenţia. Este vorba de legătura dintre alimentele consumate şi forma corpurilor noastre, de scăderea greutăţii în plus, continuând să mâncăm şi chiar de a ne bucura de cele mâncate. Totul este bazat pe bunul simţ, instinctele, logica şi raţiunea câştigată de noi. Trebuie să ne referim la: Hrană, Apă, Aer, Somn, Raze de Soare, Exerciţii de Gimnastică şi Relaţii Familiare Iubitoare. Dar vom vorbi acum doar despre hrană. Limbajul este deosebit de accesibil. Este vorba de a vă propune un mod de viaţă permanent şi nu o dietă, prin inaniţie, pentru câteva săptămâni, pentru a slăbi cu câteva kilograme. Nu vrem să vă propunem o tratare a unor simptome de indigestie prin folosire de medicamente. Nici să vă invităm la o exploatare a gustului (deprins sau inventat) pentru a mânca acelaşi fel de alimente nenutritive şi de a reveni la viaţa deprinsă deja, în ani şi zeci de ani mai înainte. Nu ne referim la tratamente ci la profilaxie. Sănătatea este un drept din naştere.

Senzorul care descoperă cancerul în 6 minute este una din marile invenții românești ale prezentului și care are toate șansele să devină un fel de ambasador al cercetării din România. Invenția cercetătoarei Raluca-Ioana Van Staden a fost prezentată cu succes în Parlamentul European iar autoarea dispozitivului a fost distinsă la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva cu Premiul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI) pentru cea mai bună femeie inventator.

Mario Claudiu Botea a împlinit de curând 6 ani. Abia peste un an va merge la școală. Acum e la o grădiniță din Giulești, îi place rugby-ul și îi iubește mult pe stejari. Atât de mult încât a vrut cu orice preț ca la intrarea pe teren a echipelor Argentinei și României să fie alături numai de jucătorii noștri.

Vlad Nicolescu are 10 ani și a fost pentru prima dată pe un teren de rugby cu ocazia meciului dintre echipele Argentinei și Italiei programat pe 11 iunie în cadrul turneului IRB de la București. El a intrat pe teren însoțit de Agustin Guzman, căpitanul echipei sud-americane. Vlad spune că l-au trecut fiorii când se intonau imnurile și l-au impresionat italienii care cântau din toată inima!

Mihai Drăgănescu s-a născut în anul 1929 și a absolvit Institutul Politehnic din Bucureşti (1957)  iar în anul 1974  şi-a luat doctoratul, an în care a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

Coeficientul emoțional (Q.E.) este o evoluție a coeficientului de inteligență numit și coeficient intelectual (Q.I.). Se pare că ultimul nu răspunde decât parțial la evaluarea facultăților unui individ. Crearea Q.E. datează din anul 1990 și reprezintă munca a doi cercetători americani,  Peter Salovey (rector şi profesor de psihologie la Universitatea Yale) și John D. Mayer (profesor de psihologie la Universitatea New Hampshire). Ei au dezvoltat o teorie numită Inteligența Emoțională  care susține că oamenii au o gamă largă de abilități intelectuale dar și una de aptitudini emoționale care le afectează profund modul de gândire și de acțiune.

Un copil mic vrea să fie mare. Un fotbalist vrea să dea gol iar un rugbist visează la un meci pe Twickenham. Un șomer vrea să aibă un loc de muncă iar cei mai mulți, un serviciu stabil și bine plătit. O familie. Armonie. Prieteni.  Unele din dorințe se îndeplinesc natural, însă pentru majoritatea posibile trebuie să te pregătești. Ca pentru un examen de treaptă. Ca pentru verificări parțiale. Altfel, dacă va fi va fi, dacă nu, nu. La fel ca în sport: cu cât antrenamentele sunt mai solicitante cu atât meciul va fi mai ușor. Acestea sunt datele problemei care în centrul atenției noastre are drept țintă știința și cercetarea românească. Ce facem azi pentru ziua de mâine. Pentru ca "o treime dintre studenții la doctorat să fie străini" cum spune prof. dr. ing. Adrian Curaj, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS), cu care am discutat despre proiectele strategice și despre cele mai importante evenimente din cea de a doua jumătate din acest an. Întâmplător sau nu, discuția cu profesorul Adrian Curaj a avut loc chiar în ziua când una din publicațiile de prestigiu de la noi - Dilema veche -  a dedicat două pagini jurnalismului de știință (pentru Dilemele științei click aici).  Am avut un trecut, încercăm să conturăm un prezent dar ce se poate spune despre viitorul presei de știință din România? Ce se poate spune despre viitorul științei românești? Încotro mergem?

Unii autori vorbesc de arhipelag sau de constelații, medicii de un "spectru autist", dar ideea este aceeași: o afecțiune a cărei forme multiple împarte caracterele comune care fixează diagnosticul. În acest sens, autismul este un ansamblu de semne, un sindrom, o maladie unică. Riscul de apariție a acestei tulburări psihice este de patru ori mai mare la băieți iar în Franța cifra persoanelor afectate a ajuns la 400.000, potrivit  Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Ziua echinocțiului de primăvară - sâmbătă 20 martie 2010 - a coincis cu cea de a VII-a ediţie a concursului naţional de astronomie pentru cei mici "Equinox". Manifestarea a fost organizată de Planetariul Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava în colaborare cu Asociaţia Educatorilor Suceveni şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava.

Victor Babeș (1854-1926) a scris împreună cu francezul Victor Cornil primul tratat de bacteriologie din lume (1885). Înainte de a deveni medic a vrut să fie actor și chiar a fost admis la Institutul de artă dramatică de la Viena. Tatăl lui, avocatul Vincențiu Babeș, a fost unul dintre fondatorii Academiei Române iar fratele său, Aurel Babeș, un chimist de valoare cu care a semnat  mai multe lucrări de specialitate. Băiatul acestuia, nepotul lui Victor Babeș, Aurel A. Babeș, a avut o contribuție importantă la descoperirea testului cunoscut acum drept testul Papanicolau astfel că am fi mai aproape de adevăr dacă l-am numi testul Babeș-Papanicolau. Prin urmare, Babeș a fost o familie de oameni de știință. O vizită la Casa memorială Victor Babeș din București ne dovedește și dragostea față de artă a familiei Babeș. Tablourile și sculpturile vorbesc în felul lor despre cei care  le-au achiziționat și le-au admirat pe vremea când nici părinții noștri nu erau născuți. Acum sunt îngrijite și păstrate de împătimiții de istorie de la Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București care păstorește și Casa Memorială Prof. Dr. Victor Babeș din strada Andrei Mureșanu 14A, foarte aproape de rondul din Piața Dorobanților, la numai câteva minute de mers pe jos. Așa l-am întâlnit pe Dan Falcan, muzeograf-coordonator al muzeului Prof. Dr. Victor Babeș din București, istoric cu care am avut plăcerea să realizez interviul care urmează.

Zilele trecute, mai mulți specialiști români și străini din Europa, Asia și SUA, experți în studii prospective (foresight) s-au reunit la București pentru a lansa prima platformă de tip wiki (modul de lucru este similar Wikipedia). Este vorba de platforma internațională online (în limba engleză) realizată de specialiști români pentru toată comunitatea experților în foresight din lume: ForWiki, totodată un instrument în cadrul proiectului "Calitate și Leadership pentru Învățământul Superior Românesc". Evenimentul a avut loc cu ocazia atelierului de lucru intitulat "Jointly Shaping and Launching the Foresight Wiki". Am încercat să aflăm mai multe amănunte de la doi dintre participanți: Dr. Philine Warnke (Germania), coordonatoarea workshopului, și Dr. Ziauddin Sardar, scriitor, jurnalist, editor (Futures, revista multidisciplinară publicată de Elsevier) și profesor la City University London, Marea Britanie. Știința zilei de mâine și transdisciplinaritatea, atitudinea față de viitor, rolul istoriei în studiul viitorului și ce trebuie făcut pentru ca - în esență - viitorul să fie mai aproape de ceea ce ne dorim, acestea au fost subiectele abordate. Ambele discuții însă au aceeași rezultantă: inteligența colectivă modelează viitorul.