Articole deschise in categoria : Stiinta si educatie

Nu cu mult timp în urmă, în iunie 2008, la CERN, Geneva, au început lucrările de punere în funcţiune a celui mai mare accelerator de particule elementare, LHC (Large Hadron Collider). Experimentul, finanţat, proiectat şi executat printr-o colaborare internaţională, are scopul de a dovedi existenţa bozonului Higgs, ceea ce ar contribui în mod substanţial la înţelegerea mai profundă a structurii materiei. Acesta este atât de important pentru ştiinţă, încât în termeni metaforici particula a fost numită, de unul dintre fizicieni, drept "particula lui Dumnezeu".

Am beneficiat de lucrul în domeniul astrofizicii datorită întâlnirii mele cu Profesorul Călin Popovici, în anul 1964, după terminarea Facultăţii de Fizică. Am avut onoarea să lucrez sub conducerea sa, la secţia de Astrofizică, a Observatorului Astronomic al Academiei Române, până în anul 1977, când ne-a părăsit din cauza unei boli grave. Voi relata mai jos despre profesorul, cercetătorul, deschizătorul de drumuri noi în ştiinţă şi despre OMUL Călin Popovici.

Reuniunea de la București pe tema colaborării științifice în zona Euro-Atlantică, a Mării Negre și a Mării Caspice (vezi Workshop internațional declanșator de proiecte de inovare) a fost un exemplu concret al relației mai puțin vizibile între știință și putere, înțeleasă ca putere politică. În plus, a scos în evidență și posibilul rol de vindecător pe care mass media îl poate avea în societățile democratice. Întâlnirea la care au participat universitari din SUA, Italia, Franța, România, Republica Azerbaidjan, Republica Kazahstan şi Republica Moldova are ca origine o idee a prof. Eliot Sorel, reprezentant de seamă al diasporei științifice românești în SUA. Concretizarea ei în atelierul de lucru intitulat "21st Century Higher Education, Leadership, Innovation and Human Capital Development - Euro-Atlantic, Black Sea and Caspian Sea Area Studies" a fost posibilă prin implicarea ANCS. Așa s-a ajuns la grupul restrâns de participanți dar care "se va extinde la toți actorii din zona Mării Negre și a Mării Caspice", după cum ne-a precizat prof. Dr. ing. Adrian Curaj.

După aproape 40 de ani de la prima sa vizită în țara noastră, profesorul Jim Dator de la Universitatea din Hawaii, specialist în studii prospective, a revenit în România pentru atelierele de lucru din cadrul celei de a treia ediții a "Dialogurilor de la București" care au avut loc spre sfârșitul lunii iunie. Manifestarea a reunit aproape 30 de participanți, experți în foresight (studii prospective), din Australia, Franța, Marea Britanie, România, Spania și SUA.

Vlad Nicolescu are 10 ani și a fost pentru prima dată pe un teren de rugby cu ocazia meciului dintre echipele Argentinei și Italiei programat pe 11 iunie în cadrul turneului IRB de la București. El a intrat pe teren însoțit de Agustin Guzman, căpitanul echipei sud-americane. Vlad spune că l-au trecut fiorii când se intonau imnurile și l-au impresionat italienii care cântau din toată inima!

Un copil mic vrea să fie mare. Un fotbalist vrea să dea gol iar un rugbist visează la un meci pe Twickenham. Un șomer vrea să aibă un loc de muncă iar cei mai mulți, un serviciu stabil și bine plătit. O familie. Armonie. Prieteni.  Unele din dorințe se îndeplinesc natural, însă pentru majoritatea posibile trebuie să te pregătești. Ca pentru un examen de treaptă. Ca pentru verificări parțiale. Altfel, dacă va fi va fi, dacă nu, nu. La fel ca în sport: cu cât antrenamentele sunt mai solicitante cu atât meciul va fi mai ușor. Acestea sunt datele problemei care în centrul atenției noastre are drept țintă știința și cercetarea românească. Ce facem azi pentru ziua de mâine. Pentru ca "o treime dintre studenții la doctorat să fie străini" cum spune prof. dr. ing. Adrian Curaj, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS), cu care am discutat despre proiectele strategice și despre cele mai importante evenimente din cea de a doua jumătate din acest an. Întâmplător sau nu, discuția cu profesorul Adrian Curaj a avut loc chiar în ziua când una din publicațiile de prestigiu de la noi - Dilema veche -  a dedicat două pagini jurnalismului de știință (pentru Dilemele științei click aici).  Am avut un trecut, încercăm să conturăm un prezent dar ce se poate spune despre viitorul presei de știință din România? Ce se poate spune despre viitorul științei românești? Încotro mergem?

Ziua echinocțiului de primăvară - sâmbătă 20 martie 2010 - a coincis cu cea de a VII-a ediţie a concursului naţional de astronomie pentru cei mici "Equinox". Manifestarea a fost organizată de Planetariul Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava în colaborare cu Asociaţia Educatorilor Suceveni şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava.

Victor Babeș (1854-1926) a scris împreună cu francezul Victor Cornil primul tratat de bacteriologie din lume (1885). Înainte de a deveni medic a vrut să fie actor și chiar a fost admis la Institutul de artă dramatică de la Viena. Tatăl lui, avocatul Vincențiu Babeș, a fost unul dintre fondatorii Academiei Române iar fratele său, Aurel Babeș, un chimist de valoare cu care a semnat  mai multe lucrări de specialitate. Băiatul acestuia, nepotul lui Victor Babeș, Aurel A. Babeș, a avut o contribuție importantă la descoperirea testului cunoscut acum drept testul Papanicolau astfel că am fi mai aproape de adevăr dacă l-am numi testul Babeș-Papanicolau. Prin urmare, Babeș a fost o familie de oameni de știință. O vizită la Casa memorială Victor Babeș din București ne dovedește și dragostea față de artă a familiei Babeș. Tablourile și sculpturile vorbesc în felul lor despre cei care  le-au achiziționat și le-au admirat pe vremea când nici părinții noștri nu erau născuți. Acum sunt îngrijite și păstrate de împătimiții de istorie de la Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București care păstorește și Casa Memorială Prof. Dr. Victor Babeș din strada Andrei Mureșanu 14A, foarte aproape de rondul din Piața Dorobanților, la numai câteva minute de mers pe jos. Așa l-am întâlnit pe Dan Falcan, muzeograf-coordonator al muzeului Prof. Dr. Victor Babeș din București, istoric cu care am avut plăcerea să realizez interviul care urmează.

Zilele trecute, mai mulți specialiști români și străini din Europa, Asia și SUA, experți în studii prospective (foresight) s-au reunit la București pentru a lansa prima platformă de tip wiki (modul de lucru este similar Wikipedia). Este vorba de platforma internațională online (în limba engleză) realizată de specialiști români pentru toată comunitatea experților în foresight din lume: ForWiki, totodată un instrument în cadrul proiectului "Calitate și Leadership pentru Învățământul Superior Românesc". Evenimentul a avut loc cu ocazia atelierului de lucru intitulat "Jointly Shaping and Launching the Foresight Wiki". Am încercat să aflăm mai multe amănunte de la doi dintre participanți: Dr. Philine Warnke (Germania), coordonatoarea workshopului, și Dr. Ziauddin Sardar, scriitor, jurnalist, editor (Futures, revista multidisciplinară publicată de Elsevier) și profesor la City University London, Marea Britanie. Știința zilei de mâine și transdisciplinaritatea, atitudinea față de viitor, rolul istoriei în studiul viitorului și ce trebuie făcut pentru ca - în esență - viitorul să fie mai aproape de ceea ce ne dorim, acestea au fost subiectele abordate. Ambele discuții însă au aceeași rezultantă: inteligența colectivă modelează viitorul.

Sâmbătă 27 martie stingem lumina preț de o oră. De la ora 2030. Nu știu dacă va fi ora pe care o dăm înainte în noaptea care urmează, și asta pentru că trecem la ora de vară. Cert este că România participă cu responsabilitate pentru al doilea an consecutiv la campania globala Earth Hour (Ora Pamantului) inițiată de Fondul Mondial pentru natură (WWF). Vorbim despre, poate, cea mai amplă acțiune de mediu din toate timpurile care are drept scop conștientizarea populației lumii privind schimbările climatice.

Evoluţia se poate petrece mult mai rapid decât se credea până de curând. Un nou exemplu în acest sens este dat de Magnus Karlsson, doctorand la Universitatea Linnaeus din Kalmar, Suedia, în lucrarea sa cu privire la impactul genelor şi a mediului asupra coloraţiei lăcustelor pitice.

"Nu am ales o carieră. Am urmat calea unei pasiuni" răspunde Profesorul Basarab Nicolescu în cartea de dialoguri pe tema științei și a religiei, volum care a apărut în urmă cu câțiva ani de zile la Editura Curtea Veche.

După cum au aflat cititorii noştri, doi suceveni, prof. Dimitrie Olenici şi subsemnatarul acestor rânduri, Cezar Leşanu de la Observatorul Astronomic al Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava, ne-am aflat timp de trei săptămâni în Insulele Maldive, cu ocazia eclipsei de Soare din 15 ianuarie 2010. Despre observaţiile astronomice şi cercetarea ştiinţifică realizată acolo, împreună cu alţi participanţi, s-a scris (n. ed. atat in ziarul Crai nou de marţi 9 februarie 2010 cat si in paginile ZS). În articolul de faţă vom prezenta câteva aspecte legate de activitatea de radioamatorism şi radioastronomie în care este implicat observatorul astronomic sucevean.

Cu toate că teoria evoluţiei este larg acceptată în ştiinţă, indiferent dacă e vorba de biologie, de medicină sau de psihologie, în opinia publică se menţin încă anumite prejudecăţi și inexactităţi legate de acest proces. Acestea sunt datorate în mare parte concepţiilor filosofice și religioase despre lume în general, dar și modului uneori defectuos în care teoria evoluţiei este predată în școli sau este reflectată în mass-media. Pe de o parte, poate fi vorba de necunoaştere, dar pe de alta, se pot pune în evidenţă și o serie de concepţii greşite. Altfel spus, perspectivele abordate în ceea ce urmează.

Cafeneaua "Stiinta si jurnalism - prieten sau dusman?" a reunit la British Council adevarati prieteni ai cunoasterii. Ei au reprezentat multiple domenii printre care mass media, IT, arhitectura, educatie, psihologie, teologie, chimie, fizica, matematica, inginerie, lingvistica si clima. Povestea evenimentului a ajuns la partea a doua dupa care va mai urma una in care vor fi publicate si cateva din intrebarile si chestiunile adresate prin email de catre prietenii Ziarului Stiintelor.

Daca pana acum nu ati privit niciodata stelele printr-un telescop atunci aveti aceasta sansa gratie proiectului "100 de Ore de Astronomie"! Este vorba de un proiect care se desfasoara in toata lumea si care reprezinta poate cea mai vasta actiune oficiala dedicata Anului International al Astronomiei 2009. Intre 2 si 5 aprilie astronomi amatori si profesionisti, educatori ori specialisti din cadrul planetariilor sau centrelor de stiinta vor fi organiza pentru publicul larg sesiuni de observatie si de informare privind studiul stiintific al astrelor.

Universitatea Open Days este una din noutatile care au captat atentia participantilor la editia din 2009 a saptamanii europene a regiunilor si oraselor care s-a desfasurat la Bruxelles, Belgia, in perioada 5-8 octombrie. Manifestarea Open Days 2009 a avut ca motto "Provocari globale, solutii europene" si a reunit mii de responsabili politici la nivel european, național și regional, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri, ai societății civile și ai mediului universitar. Dezbaterile s-au concentrat in jurul a patru subiecte principale insa la loc de cinste s-au aflat perspectivele pe care le ofera creativitatea si inovarea. Si asta pentru ca domeniul CDI (cercetare, dezvoltare, inovare) reprezinta o prioritate de prim rang pentru regiunile din Europa. Acestea au fost si temele pe care le-am abordat in discutia cu Luc Van den Brande, presedintele Comitetului Regiunilor al Uniunii Europene.

Planetariul Complexului Muzeal de Stiintele Naturi Galati a organizat o scoala de vara la care au participat aproape 100 de cursanti de toate varstele. Tot din acest loc, curentul meteoric al Perseidelor a fost observat de aproximativ 800 de vizitatori care au mai privit planeta Jupiter, Luna dar si stele importante de pe cerul nocturn de vara.

Concursul de eseuri Cassini a a adus in competitie aproape 300 de elevi (283 elevi) din aproape 50 de scoli (47 scoli) din toata tara. Ei au concurat la trei categorii de varsta (10-11 ani, 12-13 ani, 14-18 ani) si in final s-au acordat cinci note de 10. Aceste eseuri au fost traduse si in limba engleza si vor fi publicate in paginile publicatiei noastre.