Articole deschise in categoria : Stiinta si politica

Aparent, evoluția climei și stadiul ei în prezent nu constituie obiectivul principal al activităţii mele curente de cercetător fizician la Institutul de Geodinamică al Academiei Române. Concret, studiez problema corelației dintre mareele terestre și cutremurele de pământ. Mai precis, succesiunea perioadelor de sincronizare a activității seismice cu unele frecvențe specifice atracției gravitaționale dintre Lună - Pămant, respectiv Soare - Pământ. Dacă cel puțin teoretic, zborul unui fluture dintr-o parte a planetei ar putea provoca o furtună  în partea opusă ei, atunci nu-i deloc de neglijat și posibila legătură  a interacțiunilor la nivel planetar cu evoluția climei. Așa s-a născut această ipoteză care poate părea, sau nu, ficțiune.

Antarctica este un laborator uriaș de cercetare, este ca o altă planetă, spune cercetătorul român Dr. ing. Teodor Negoiță, directorul  Institutului Român de Cercetări Polare. Pasiunea și încrâncenarea pentru știință continuă să-i aducă recunoaștere și credibilitate internațională. Nu știu cum aș putea să înțeleg altfel recentul rol de coordonator al proiectului Interhemisphere în care sunt implicați 12 parteneri din tot atâtea țări din Europa, Asia și Australia. Proiectul are ca obiectiv înțelegerea structurii și dinamicii ecosistemelor polare și nu-i de mirare că a atras atenția cunoscutei Fundații Europene pentru Știință (European Science Foundation, ESF) care i-a dedicat o pagină specială pe propriul website, la categoria arii de cercetare. L-am întâlnit pe Dr. Negoiță cu ocazia declarațiilor de presă pe tema colaborării europene în domeniul cercetării polare, întâlnire la care a participat și Dr. Paul Egerton de la European Science Foundation. Domnia sa ne-a declarat că în afară de proiectul condus de Institutul Român de Cercetări Polare s-a discutat și de posibilitatea participării României la activitățile științifice ce se vor desfășura pe viitoarea platformă europeană de cercetări polare și foraje, spărgătorul de gheață Aurora Borealis.

Reuniunea de la București pe tema colaborării științifice în zona Euro-Atlantică, a Mării Negre și a Mării Caspice (vezi Workshop internațional declanșator de proiecte de inovare) a fost un exemplu concret al relației mai puțin vizibile între știință și putere, înțeleasă ca putere politică. În plus, a scos în evidență și posibilul rol de vindecător pe care mass media îl poate avea în societățile democratice. Întâlnirea la care au participat universitari din SUA, Italia, Franța, România, Republica Azerbaidjan, Republica Kazahstan şi Republica Moldova are ca origine o idee a prof. Eliot Sorel, reprezentant de seamă al diasporei științifice românești în SUA. Concretizarea ei în atelierul de lucru intitulat "21st Century Higher Education, Leadership, Innovation and Human Capital Development - Euro-Atlantic, Black Sea and Caspian Sea Area Studies" a fost posibilă prin implicarea ANCS. Așa s-a ajuns la grupul restrâns de participanți dar care "se va extinde la toți actorii din zona Mării Negre și a Mării Caspice", după cum ne-a precizat prof. Dr. ing. Adrian Curaj.

După aproape 40 de ani de la prima sa vizită în țara noastră, profesorul Jim Dator de la Universitatea din Hawaii, specialist în studii prospective, a revenit în România pentru atelierele de lucru din cadrul celei de a treia ediții a "Dialogurilor de la București" care au avut loc spre sfârșitul lunii iunie. Manifestarea a reunit aproape 30 de participanți, experți în foresight (studii prospective), din Australia, Franța, Marea Britanie, România, Spania și SUA.

Factorii de decizie la nivel global au eșuat anul trecut să oprească tendința de pierdere a biodiversității și numai două din primele 100 de corporații din lume au considerat că reducerea biodiversității este o amenințare pentru propriile afaceri. Pe de alta parte, Comisia Europeană și Agenția de Mediu au lansat noi instrumente pentru lupta împotriva pierderii biodiversității. Acestea sunt doar câteva din ideile care se desprind după primele zile ale conferinței Green Week care se desfașoară la Bruxelles.

Un copil mic vrea să fie mare. Un fotbalist vrea să dea gol iar un rugbist visează la un meci pe Twickenham. Un șomer vrea să aibă un loc de muncă iar cei mai mulți, un serviciu stabil și bine plătit. O familie. Armonie. Prieteni.  Unele din dorințe se îndeplinesc natural, însă pentru majoritatea posibile trebuie să te pregătești. Ca pentru un examen de treaptă. Ca pentru verificări parțiale. Altfel, dacă va fi va fi, dacă nu, nu. La fel ca în sport: cu cât antrenamentele sunt mai solicitante cu atât meciul va fi mai ușor. Acestea sunt datele problemei care în centrul atenției noastre are drept țintă știința și cercetarea românească. Ce facem azi pentru ziua de mâine. Pentru ca "o treime dintre studenții la doctorat să fie străini" cum spune prof. dr. ing. Adrian Curaj, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS), cu care am discutat despre proiectele strategice și despre cele mai importante evenimente din cea de a doua jumătate din acest an. Întâmplător sau nu, discuția cu profesorul Adrian Curaj a avut loc chiar în ziua când una din publicațiile de prestigiu de la noi - Dilema veche -  a dedicat două pagini jurnalismului de știință (pentru Dilemele științei click aici).  Am avut un trecut, încercăm să conturăm un prezent dar ce se poate spune despre viitorul presei de știință din România? Ce se poate spune despre viitorul științei românești? Încotro mergem?

Victor Babeș (1854-1926) a scris împreună cu francezul Victor Cornil primul tratat de bacteriologie din lume (1885). Înainte de a deveni medic a vrut să fie actor și chiar a fost admis la Institutul de artă dramatică de la Viena. Tatăl lui, avocatul Vincențiu Babeș, a fost unul dintre fondatorii Academiei Române iar fratele său, Aurel Babeș, un chimist de valoare cu care a semnat  mai multe lucrări de specialitate. Băiatul acestuia, nepotul lui Victor Babeș, Aurel A. Babeș, a avut o contribuție importantă la descoperirea testului cunoscut acum drept testul Papanicolau astfel că am fi mai aproape de adevăr dacă l-am numi testul Babeș-Papanicolau. Prin urmare, Babeș a fost o familie de oameni de știință. O vizită la Casa memorială Victor Babeș din București ne dovedește și dragostea față de artă a familiei Babeș. Tablourile și sculpturile vorbesc în felul lor despre cei care  le-au achiziționat și le-au admirat pe vremea când nici părinții noștri nu erau născuți. Acum sunt îngrijite și păstrate de împătimiții de istorie de la Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București care păstorește și Casa Memorială Prof. Dr. Victor Babeș din strada Andrei Mureșanu 14A, foarte aproape de rondul din Piața Dorobanților, la numai câteva minute de mers pe jos. Așa l-am întâlnit pe Dan Falcan, muzeograf-coordonator al muzeului Prof. Dr. Victor Babeș din București, istoric cu care am avut plăcerea să realizez interviul care urmează.

Zilele trecute, mai mulți specialiști români și străini din Europa, Asia și SUA, experți în studii prospective (foresight) s-au reunit la București pentru a lansa prima platformă de tip wiki (modul de lucru este similar Wikipedia). Este vorba de platforma internațională online (în limba engleză) realizată de specialiști români pentru toată comunitatea experților în foresight din lume: ForWiki, totodată un instrument în cadrul proiectului "Calitate și Leadership pentru Învățământul Superior Românesc". Evenimentul a avut loc cu ocazia atelierului de lucru intitulat "Jointly Shaping and Launching the Foresight Wiki". Am încercat să aflăm mai multe amănunte de la doi dintre participanți: Dr. Philine Warnke (Germania), coordonatoarea workshopului, și Dr. Ziauddin Sardar, scriitor, jurnalist, editor (Futures, revista multidisciplinară publicată de Elsevier) și profesor la City University London, Marea Britanie. Știința zilei de mâine și transdisciplinaritatea, atitudinea față de viitor, rolul istoriei în studiul viitorului și ce trebuie făcut pentru ca - în esență - viitorul să fie mai aproape de ceea ce ne dorim, acestea au fost subiectele abordate. Ambele discuții însă au aceeași rezultantă: inteligența colectivă modelează viitorul.

Sâmbătă 27 martie stingem lumina preț de o oră. De la ora 2030. Nu știu dacă va fi ora pe care o dăm înainte în noaptea care urmează, și asta pentru că trecem la ora de vară. Cert este că România participă cu responsabilitate pentru al doilea an consecutiv la campania globala Earth Hour (Ora Pamantului) inițiată de Fondul Mondial pentru natură (WWF). Vorbim despre, poate, cea mai amplă acțiune de mediu din toate timpurile care are drept scop conștientizarea populației lumii privind schimbările climatice.

Invizibilitatea economica a problemelor de biodiversitate si de ecosisteme este accentuata de modelul economic dominant din momentul de fata. Acesta este dirijat de consum, condus de productie si masurat cu PIB-ul. Modelul trebuie reformat semnificativ. Crizele multiple pe care le traim - combustibil, hrana, financiara, economica - ne reamintesc de fapt ca e nevoie de o schimbare. Acestea sunt cateva din ideile exprimate de Pavan Sukhdev, liderul studiului "The Economics of Ecosystems and Biodiversity" (TEEB) care a fost lansat de curand la Bruxelles. Am incercat sa aflam caracteristicile noului model economic de la conducatorul acestui raport la care au lucrat peste 100 de cercetatori si de experti din toata lumea.

Universitatea Open Days este una din noutatile care au captat atentia participantilor la editia din 2009 a saptamanii europene a regiunilor si oraselor care s-a desfasurat la Bruxelles, Belgia, in perioada 5-8 octombrie. Manifestarea Open Days 2009 a avut ca motto "Provocari globale, solutii europene" si a reunit mii de responsabili politici la nivel european, național și regional, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri, ai societății civile și ai mediului universitar. Dezbaterile s-au concentrat in jurul a patru subiecte principale insa la loc de cinste s-au aflat perspectivele pe care le ofera creativitatea si inovarea. Si asta pentru ca domeniul CDI (cercetare, dezvoltare, inovare) reprezinta o prioritate de prim rang pentru regiunile din Europa. Acestea au fost si temele pe care le-am abordat in discutia cu Luc Van den Brande, presedintele Comitetului Regiunilor al Uniunii Europene.

"Cea mai grea problema-n tara e problema financiara". Replica celebra din cupletele actorului Constantin Tanase  de acum mai bine de o jumatate de secol este tot atat de actuala. Acum insa, din cauza unei situatii globale cu alte caracteristici. Efectele se simt in orice domeniu de activitate. Aria cercetarii nu face exceptie desi intr-o asemenea perioada ea ar trebui sa genereze solutii. Cel putin din perspectiva istoriei recente a marilor tari. Cu alte cuvinte, criza poate avea si parti bune dar proiectele de investitii in cercetare trebuie sa fie alese cu inspiratie si responsabilitate. Se poate vorbi astfel de "locuri de munca destepte" dupa cum ne-a precizat Ionel Andrei, director al departamentului politici si strategii de cercetare din cadrul Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica (ANCS)."

1,4 miliarde de euro. Aceasta este finantarea de care a beneficiat Societatea Fraunhofer din Germania in anul 2008. In plus, cunoscuta organizatie de cercetare stiintifica a creat anul trecut 1400 de noi posturi astfel ca in prezent are 15.000 de angajati. Si toate astea in perioada de criza financiara si economica.

Brain circulation

Timp de peste sase decenii sute de lucrari aparute în întreaga lume au abordat unul dintre cele mai controversate experimente efectuate de catre armata americana în timpul celui de-al doilea razboi mondial, mai precis în anul 1943, când se presupune ca o nava a armatei americane a fost teleportata pe o distanta de 600 de kilometri ca urmare a unui experiment ultrasecret numit Proiectul Rainbow (Curcubeul), cunoscut publicului sub numele de Experimentul Philadelphia.

50 de ani