Articole deschise in categoria : Tehnologie

Să începem cu oul. Să privim la scheletul unui mamifer. Să considerăm un liliac. Este un fapt nemaipomenit că găsim la el toate oasele pe care le găsim şi la om. Doar proporţiile sunt diferite. Mai ales 'degetele mâinilor' pe care liliacul le are mult mărite şi le foloseşte ca bază pentru aripi. La cal, este un pic pe dos, toate degetele de la picioare aproape au dispărut şi a rămas unul singur, cel mijlociu, pe care merge. Calul merge în poante. La vite au rămas doar două degete. La toate mamiferele a fost păstrată ordinea elementelor scheletului. Am putea deduce de aici că toate mamiferele au un strămoş comun. Studiindu-le mai atent, mamiferele se împart în specii, care pot fi aranjate într-un arbore genealogic. Şi, aceasta, doar pe baza diversificării lor. Dintr-o ramură se pot desprinde două sau mai multe ramuri, dar două ramuri nu se pot alătura, dând naştere la una singură. Acest lucru este ilustrat cu prisosinţă dacă luăm în studiu genomul respectiv. Dar asupra acestui lucru vom reveni, mai jos.

Aparent, evoluția climei și stadiul ei în prezent nu constituie obiectivul principal al activităţii mele curente de cercetător fizician la Institutul de Geodinamică al Academiei Române. Concret, studiez problema corelației dintre mareele terestre și cutremurele de pământ. Mai precis, succesiunea perioadelor de sincronizare a activității seismice cu unele frecvențe specifice atracției gravitaționale dintre Lună - Pămant, respectiv Soare - Pământ. Dacă cel puțin teoretic, zborul unui fluture dintr-o parte a planetei ar putea provoca o furtună  în partea opusă ei, atunci nu-i deloc de neglijat și posibila legătură  a interacțiunilor la nivel planetar cu evoluția climei. Așa s-a născut această ipoteză care poate părea, sau nu, ficțiune.

Reuniunea de la București pe tema colaborării științifice în zona Euro-Atlantică, a Mării Negre și a Mării Caspice (vezi Workshop internațional declanșator de proiecte de inovare) a fost un exemplu concret al relației mai puțin vizibile între știință și putere, înțeleasă ca putere politică. În plus, a scos în evidență și posibilul rol de vindecător pe care mass media îl poate avea în societățile democratice. Întâlnirea la care au participat universitari din SUA, Italia, Franța, România, Republica Azerbaidjan, Republica Kazahstan şi Republica Moldova are ca origine o idee a prof. Eliot Sorel, reprezentant de seamă al diasporei științifice românești în SUA. Concretizarea ei în atelierul de lucru intitulat "21st Century Higher Education, Leadership, Innovation and Human Capital Development - Euro-Atlantic, Black Sea and Caspian Sea Area Studies" a fost posibilă prin implicarea ANCS. Așa s-a ajuns la grupul restrâns de participanți dar care "se va extinde la toți actorii din zona Mării Negre și a Mării Caspice", după cum ne-a precizat prof. Dr. ing. Adrian Curaj.

După aproape 40 de ani de la prima sa vizită în țara noastră, profesorul Jim Dator de la Universitatea din Hawaii, specialist în studii prospective, a revenit în România pentru atelierele de lucru din cadrul celei de a treia ediții a "Dialogurilor de la București" care au avut loc spre sfârșitul lunii iunie. Manifestarea a reunit aproape 30 de participanți, experți în foresight (studii prospective), din Australia, Franța, Marea Britanie, România, Spania și SUA.

Senzorul care descoperă cancerul în 6 minute este una din marile invenții românești ale prezentului și care are toate șansele să devină un fel de ambasador al cercetării din România. Invenția cercetătoarei Raluca-Ioana Van Staden a fost prezentată cu succes în Parlamentul European iar autoarea dispozitivului a fost distinsă la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva cu Premiul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI) pentru cea mai bună femeie inventator.

Mihai Drăgănescu s-a născut în anul 1929 și a absolvit Institutul Politehnic din Bucureşti (1957)  iar în anul 1974  şi-a luat doctoratul, an în care a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

Un copil mic vrea să fie mare. Un fotbalist vrea să dea gol iar un rugbist visează la un meci pe Twickenham. Un șomer vrea să aibă un loc de muncă iar cei mai mulți, un serviciu stabil și bine plătit. O familie. Armonie. Prieteni.  Unele din dorințe se îndeplinesc natural, însă pentru majoritatea posibile trebuie să te pregătești. Ca pentru un examen de treaptă. Ca pentru verificări parțiale. Altfel, dacă va fi va fi, dacă nu, nu. La fel ca în sport: cu cât antrenamentele sunt mai solicitante cu atât meciul va fi mai ușor. Acestea sunt datele problemei care în centrul atenției noastre are drept țintă știința și cercetarea românească. Ce facem azi pentru ziua de mâine. Pentru ca "o treime dintre studenții la doctorat să fie străini" cum spune prof. dr. ing. Adrian Curaj, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS), cu care am discutat despre proiectele strategice și despre cele mai importante evenimente din cea de a doua jumătate din acest an. Întâmplător sau nu, discuția cu profesorul Adrian Curaj a avut loc chiar în ziua când una din publicațiile de prestigiu de la noi - Dilema veche -  a dedicat două pagini jurnalismului de știință (pentru Dilemele științei click aici).  Am avut un trecut, încercăm să conturăm un prezent dar ce se poate spune despre viitorul presei de știință din România? Ce se poate spune despre viitorul științei românești? Încotro mergem?

Spectacolul de laser de la deschiderea oficială a Olimpiadei de iarnă de la Vancouver, Canada, s-a desfășurat acolo unde era și normal să aibă loc: în exteriorul cupolei în care a avut loc festivitatea transmisă în direct de posturile de televiziune. Dansul de lumină a funcționat pe baza unui soft care aparține firmei germane Bocatec dar care a fost creat de Zsolt Rákosfalvy și de Nagy Stefan, programatori români de la firma Savvy din Sfântu Gheorghe, județul Covasna.

Primul eveniment astronomic major al anului 2010 a fost eclipsa inelară de Soare din 15 ianuarie. Linia centrală a eclipsei cu o latime de aproape 300 de km a pornit  din  Africa Centrală (dimineaţa) si a traversat Oceanul Indian, Insulelele Maldive, sudul Indiei, Indochina, şi s-a terminat în China (seara) pe ţărmul Mării Galbene. Practic, a străbătut jumătate din globul terestru. Durata maximă a eclipsei s-a inregistrat în zona Insulelor Maldive şi a fost de 11 minute  şi 08 secunde iar Soarele a fost acoperit în proporţie de 92%. Aceasta a fost eclipsa  de Soare cu cea mai lungă durată până la eclipsa din 23 decembrie 3043!

Invizibilitatea economica a problemelor de biodiversitate si de ecosisteme este accentuata de modelul economic dominant din momentul de fata. Acesta este dirijat de consum, condus de productie si masurat cu PIB-ul. Modelul trebuie reformat semnificativ. Crizele multiple pe care le traim - combustibil, hrana, financiara, economica - ne reamintesc de fapt ca e nevoie de o schimbare. Acestea sunt cateva din ideile exprimate de Pavan Sukhdev, liderul studiului "The Economics of Ecosystems and Biodiversity" (TEEB) care a fost lansat de curand la Bruxelles. Am incercat sa aflam caracteristicile noului model economic de la conducatorul acestui raport la care au lucrat peste 100 de cercetatori si de experti din toata lumea.

Universitatea Open Days este una din noutatile care au captat atentia participantilor la editia din 2009 a saptamanii europene a regiunilor si oraselor care s-a desfasurat la Bruxelles, Belgia, in perioada 5-8 octombrie. Manifestarea Open Days 2009 a avut ca motto "Provocari globale, solutii europene" si a reunit mii de responsabili politici la nivel european, național și regional, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri, ai societății civile și ai mediului universitar. Dezbaterile s-au concentrat in jurul a patru subiecte principale insa la loc de cinste s-au aflat perspectivele pe care le ofera creativitatea si inovarea. Si asta pentru ca domeniul CDI (cercetare, dezvoltare, inovare) reprezinta o prioritate de prim rang pentru regiunile din Europa. Acestea au fost si temele pe care le-am abordat in discutia cu Luc Van den Brande, presedintele Comitetului Regiunilor al Uniunii Europene.

1,4 miliarde de euro. Aceasta este finantarea de care a beneficiat Societatea Fraunhofer din Germania in anul 2008. In plus, cunoscuta organizatie de cercetare stiintifica a creat anul trecut 1400 de noi posturi astfel ca in prezent are 15.000 de angajati. Si toate astea in perioada de criza financiara si economica.

Ion Valcu s-a aflat anul acesta la a sasea editie consecutiva a salonului international Inventika. A fost adeseori selectat de Comisia Nationala de jurizare sa reprezinte Romania la competitii similare organizate in strainatate unde a fost premiat. La Inventika 2008 s-a prezentat cu doua inventii noi: roaba ergonomica si solnita automata.