Primul eveniment astronomic major al anului 2010 a fost eclipsa
inelară de Soare din 15 ianuarie. Linia centrală a eclipsei cu o
latime de aproape 300 de km a pornit din Africa
Centrală (dimineaţa) si a traversat Oceanul Indian, Insulelele
Maldive, sudul Indiei, Indochina, şi s-a terminat în China (seara)
pe ţărmul Mării Galbene. Practic, a străbătut jumătate din globul
terestru. Durata maximă a eclipsei s-a inregistrat în zona
Insulelor Maldive şi a fost de 11 minute şi 08 secunde iar
Soarele a fost acoperit în proporţie de 92%. Aceasta a fost
eclipsa de Soare cu cea mai lungă durată până la eclipsa din
23 decembrie 3043!
Fenomenul a fost vizibil ca eclipsă partială din zone situate in
Africa, Europa de Est, Asia şi Indonezia (la Suceava, Soarele a
fost acoperit în proporţie de 6% dimineaţa între orele 07:51 şi
08:52).
Profitând de ocazie, mii de turisti, astronomi amatori si
profesionisti au luat cu asalt statiunile turistice din Insulele
Maldive pentru a observa eclipsa. Printre acestia s-a aflat şi o
echipă internaţională de şapte cercetători care au continuat
experientele cu pendulul Focault în vederea evidenţierii unor
posibile anomalii gravitationale care apar in timpul alinierii
celor trei aştri: Pămantul, Soarele şi Luna.
Este vorba de
Thomas Goodey, cercetător independent din Anglia, constructorul
unui pendul automat; Edward Oberg, inginier (pensionat), din
Sidney, Australia, care a luat parte pentru a corela rezultatele
experimentale cu teoria sa privind predicţia unor dezastre naturale
cauzate de perturbaţiile gravitaţionale din preajma eclipselor;
Rene Verreult, profesor de fizică la Universitatea din Quebec
(Chicoutimi), Canada, care împreună cu fiul său, Maxim Verreult,
tot profesopr de fizică dar la Colegiul Ste-Foy, Quebec, Canada au
făcut experimente cu un pendul cu lungimea de 9 m; Hector Munera,
profesor de fizică la Universitatea Natională din Bogota Columbia,
(pensionat) care in momentul de fata elaborează o lucrare de
sinteza privind experimentele cu pendulul Foucault; Dimitrie
Olenici şi Cezar Leşanu, astronomi la Observatorul Astronomic şi
Planetariul Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava.
Relatii detaliate despre grupul nostru pot fi găsite pe
Google accesand Eclipse Chasers (click aici
pentru amanunte).
Călătoria
noastră, a sucevenilor, a început duminică 4 ianuarie orele 13 în
Gara Burdujeni şi după o noapte petrecută la Bucureşti şi o escală
de o zi în Londra am ajuns pe 6 ianuarie, la amiază, la Male,
capitala statului Maldive unde la iesirea din avion ne-am trezit
intr-o atmosferă cu temperatura de 30 de grade Celsius. Aici am
fost întampinati de Dl. Ahid, reprezentant al Societaţii
Ştiinţifice din Maldive, care i-a înmânat colegului Cezar Lesanu
licenţa de radioamator pe teritoriul Maldivelor pe perioada sederii
noastre acolo. După aceea ne-am îmbarcat intr-un avion local cu
care am zburat încă vreo 500 de km survolând zeci de insule de
corali până în atolul Addu situat la cca 60 de km sud de ecuatorul
terestru (comandantul avionului ne-a înmânat un certificat de
traversare a ecuatorului). Statul Maldive este format din 27 de
atoli care contin 1190 de insule de corali din care 201 sunt
nelocuite.Acestea sunt considerate printre cele mai frumoase
insule din lume. Ele formează o bandă de aproape 200 de km lăţime
ce se întinde de la nord la sud pe o distanta de aproape 700 de
km.
Altitudinea medie faţă de nivelul mării este de 2 m însă există
şi un "munte" cu înălţimea de 6 m. Are o populaţie de cca 300 000
locuitori. Aceştia, initial practicau budismul insa din anul 1153
au trecut la islamism. In decursul istoriei au fost ocupati pe
rând de portughezi (1558), de olandezi (1654), de britanici
(1887) iar din anul 1965 e stat independent cu forma de guvernamânt
republica. Oamenii se ocupă cu pescuitul, turismul şi artizanatul.
Anual, în staţiunile turistice de aici vin cam 700 000 de
vizitatori. Pentru a vedea eclipsa, din statul vecin, India, au
fost prezenţi 3000 de turisti.
După aterizarea în aeroportul Gan am fost întîmpinati de către
Dl. Thomas Goodey care ne-a condus pe insula Feydhoo într-o casă cu
şase camere special închiriată pentru grupul nostru de
cercetători. Aici la "cantonamentul general" într-o cameră
a fost instalat pendulul automat al Dlui Thomas Goodey şi
aveau loc dezbaterile ştiinţifice iar in altă cameră, atelierul
pentru pregatit experimentele şi statia de radioemisie a colegului
Lesanu.
O altă
locaţie pentru activităţile experimentale a fost la cca 12 km
mai la vest, in localitatea Hithadhoo. Aici în clădirea unui viitor
hotel a fost instalat un pendul cu lungimea de 9 m apartinand celor
doi canadieni şi un pendul cu lungimea de 2,96 m cu care a
făcut determinari Cezar Leşanu.
Noi, românii, am lucrat cu doua pendule. Cel de al doilea cu
lungimea de 3,7 m a fost instalat in capitala Male intr-o sală de
gimnastică în apropierea Televiziunii Nationale a Statului Maldive.
Aceasta în timpul transmiterii în direct a eclipsei a
prezentat şi experimentul cu pendulul, transmisie care a putut fi
urmărită pe internet în întreaga lume.
Am optat pentru două pendule pentru a vedea dacă apar diferenţe
între determinările făcute la sud de ecuator si la nord de ecuator.
Este ştiut faptul că în emisfera nordică planul de oscilaţie al
Pendulului Foucault se roteşte spre dreapta iar în emisfera sudică
spre stanga.
Intr-adevăr, la pendulul cu care am operat eu in Male azimutul
planului de oscilaţie a fost mai mic până la maximul eclispei si
după aceea a crescut, iar la pendulul colegului meu din Hithadhoo
situaţia a fost inversă. Cert este că toate pendulele au
prezentat o schimbare in comportament în timpul eclipsei.
De asemenea, într-un experiment cu o balanţă de torsiune
realizată de prof. Alexander Pugach la Observatorul Astronomic din
Kiev, la cca 7000 de km departare de Maldive s-a obţinut un grafic
asemănător cu cel obţinut în Male.
Prin urmare, în mod sigur, în timpul eclipsei au avut loc mici
variaţii gravitaţionale. Insă pentru o concluzie certă
experimentele trebuie repetate de multe ori şi cu prilejul altor
eclipse.
După experimente, am prezentat o scurtă informare despre
rezultatele obţinute în faţa conducerii Societăţii Stiinţifice
Maldive, cea care ne-a invitat să realizăm experimentele. Cu
această ocazie, am prezentat şi o micro expoziţie de fotografii
având ca subiect Soarele şi eclipsele de Soare în ornamentica
tradiţională din România. Şi pentru ca atmosfera să fie cât mai
românească, pe o măsuţă am mai expus câteva ouă încondeiate,
ceramică şi ştergare cu motive astronomice iar prezentarea am
făcut-o în costum naţional românesc.
Ideea de a lua cu mine prin străinătate costumul naţional
românesc şi obiecte ce reprezintă cultura şi tradiţia noastră
mi-a venit după ce am văzut prin aeroporturi oameni imbrăcaţi în
costume indiene, africane, arabe etc. care nu se jenează să le
poarte, dimpotrivă prin aceasta arată că aparţin de o anumită
cultură, lucru ce mi s-a întâmplat şi mie. Vara trecută în
aeroportul din Amsterdam am fost acostat de un tânăr care vorbea
binişor româneşte şi m-a întrebat dacă sunt român. Era născut în
America, fiul unor români de prin judeţul Satu Mare, unde mi-a spus
el că oamenii poartă pălărie de paie şi a bănuit după pălărie că şi
eu sunt român. In plus, ouăle încondeiate, ceramica, ştergarele,
costumele naţionale româneşti conţin o mulţime de ornamente cu
motive astronomice, cu care astronomia românească se poate mândri
(pentru ca veni vorba, precizez ca Muzeul Ştiinţei din Londra
intenţionează să puna la punct o colecţie cu astfel de exponate din
întreaga lume).
Înarmaţi cu
ochelari de eclipsă şi aparate de fotografiat, printre determinări
am mai urmărit şi desfăşurarea eclipsei. In atolulul Addu, la
sud de ecuator, eclipsa s-a văzut ca eclipsă parţială.
Aici Dl
Thomas Goodey a adus cu el din Japonia un telescop foarte
sofisticat care are posibilitatea de a găsi astrul vizat cu
ajutorul unui computer electronic ce dirijează sistemul de ghidare.
Eu am adus din Suceava un ocular cu luminozitate mare pe care l-am
ataşat telescopului şi astfel s-au putut realiza o suită de
fotografii de mare rezoluţie in care se pot vedea şi petele
solare.
Intenţionăm să facem o ilustrată cu eclipsa pentru vizitatorii
planetariului din Suceava.
Activitatea noastră i-a făcut curioşi pe caţiva cetăţeni
din Hithadhoo si au venit să vadă şi ei eclipsa împreună cu
"savanţii veniţi de peste mări şi ţări". Printre aceştia s-au
aflat un grup de elevi însoţiţi de Dl. Ahmed Adeel, inspector
şcolar, care din vorbă în vorbă, a convenit cu Cezar Leşanu ca
ulterior să facem o seară astronomică la una din şcolile din atolul
Addu (in total, în atol sunt 17 şcoli).
După o
discuţie avută în comun la sediul nostru unde am fost vizitati de
dna. Fatimath Nasser, Superintendent la Education Unit South
Province Office S. Hithadhoo, Republic of Maldives, am realizat nu
una ci trei seri astronomice în zilele de 18, 19 şi 20 ianuarie la
care au participat în total cca 500 de elevi şi părinţi de la şapte
şcoli. Aceştia pentru prima dată în viaţa lor au văzut
printr-un telescop relieful Lunii şi planeta Jupiter cu sateliţii
galileeni. Copiii au fost foarte interesaţi şi disciplinaţi,
au aşteptat la rând ordonaţi pe clase. Aici fiecare clasă are
uniforma sa de o anumită culoare. Pe lângă observaţiile cu
telescopul in paralel am proiectat filmul "Cu ochii spre cer"
realizat cu ocazia implinirii a 400 de ani de la utilizarea lunetei
în astronomie de către Galileo Galiei iar colegul Cezar Leşanu a
făcut demonstraţii practice privind recepţia semnalelor radio de la
sateliţii artificiali (despre activitatea de radioamatorism şi
radioastronomie care se desfăşoară la Observatorul Astronomic al
Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava inclusiv ce a
realizat în această expediţie va scrie un articol separat colegul
Cezar Leşanu).
Ativitatea noastră auxiliară de educaţie astronomică pe care am
realizat-o ad-hoc a fost apreciată de către cadrele didactice şi
inspectorii şcolari din Atolul Addu. La întorcere, înainte de
plecare, la aeroport am avut o surpriză plăcută. Inspectoratul
şcolar din Addu ne-a oferit câte o Scrisoare de apreciere pe
care noi o considerăm ca o apreciere acordată Planetariului din
Suceava şi astronomiei românești. Prin aceasta putem spune că
planetariul sucevean şi-a extins raza de activitate de popularizare
a astronomiei până la ecuator.
În încheiere, mulţumim Dlui Thomas Goodey, colaborator al
Planetariului Suceava din anul 2005, cel care a organizat această
interesantă expediţie ştiinţifică şi a sponsorizat acum în perioadă
de criză economică şederea noastră (a sucevenilor) în Maldive
timp de trei săptămâni.
De asemenea, multumim domnilor Prof. Univ.ing.dr. Adrian Graur,
rectorul Universităţii «Ştefan cel Mare» din Suceava şi Prof. Univ.
Ştefan Purici, decanul Facultăţii de Istorie şi Geografie, pentru
înţelegerea şi aprobarea participării noastre la această expediţie
ştiinţifică în Maldive.
Note:
Detalii despre cercetari pe tema articolului si pe website-ul
Eclipse Chasers, aici.
Articolul a aparut cu titlul "Doi suceveni, urmărind Eclipsa de
Soare, în Maldive" si in ziarul local Crai Nou.