Un copil mic vrea să fie mare. Un fotbalist vrea să dea gol iar
un rugbist visează la un meci pe Twickenham. Un șomer vrea să aibă
un loc de muncă iar cei mai mulți, un serviciu stabil și bine
plătit. O familie. Armonie. Prieteni. Unele din dorințe se
îndeplinesc natural, însă pentru majoritatea posibile trebuie să te
pregătești. Ca pentru un examen de treaptă. Ca pentru verificări
parțiale. Altfel, dacă va fi va fi, dacă nu, nu. La fel ca în
sport: cu cât antrenamentele sunt mai solicitante cu atât meciul va
fi mai ușor. Acestea sunt datele problemei care în centrul atenției
noastre are drept țintă știința și cercetarea românească. Ce facem
azi pentru ziua de mâine. Pentru ca "o treime dintre studenții la
doctorat să fie străini" cum spune prof. dr. ing. Adrian Curaj,
președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică
(ANCS), cu care am discutat despre proiectele strategice și despre
cele mai importante evenimente din cea de a doua jumătate din acest
an. 
Întâmplător sau nu,
discuția cu profesorul Adrian Curaj a avut loc chiar în ziua când
una din publicațiile de prestigiu de la noi - Dilema veche -
a dedicat două pagini jurnalismului de știință (pentru
Dilemele științei click
aici). Am avut un trecut, încercăm să conturăm un prezent
dar ce se poate spune despre viitorul presei de știință din
România? Ce se poate spune despre viitorul științei românești?
Încotro mergem?
Domnule profesor Adrian Curaj, cum va arăta cercetarea
românească peste 15 ani? Ce se întâmplă concret acum? Am înțeles că
se derulează o serie de proiecte strategice care par să aibă rolul
unui GPS care indică un fel de coordonate ale locului în care vrem
să ajungem...
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Proiectele
noastre sunt acum în număr de cinci; de curând a mai apărut unul și
cred eu că vor mai fi și altele. 5 plus 1, cum zicem noi. Cred că
în centrul atenției este acest proiect strategic numit Calitate și
Leadership pentru Învățământul Superior Românesc."
Asta pentru că se raportează la orizontul de timp 2025 ?
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Proiectul pune de
fapt problema unde am vrea să fie România prin învățământul ei
superior și cum am vedea rolul învățământului superior într-un
ciclu care pare lung. In anul 2025 universitățile ar trebui sa
răspundă nevoii de diversitate a instituțiilor de învățământ
superior care servesc la pregătirea forței de muncă locale și
regionale. Pe de altă parte, ar trebui ca instituțiile și
universitățile să concentreze resursă și să pună România cu
adevărat pe harta internațională. Aș vrea să cred că peste 15 ani
de zile o treime dintre studenții la doctorat vor fi străini."
Cum așa?
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Ca să ajung
acolo, îmi vor fi trebuit ani mulți în care pozițiile în
universități să fie deschise internațional la competiție. Înseamnă
că pozițiile în România vor fi transparente internațional și vor
putea fi angajați străini. Asta înseamnă că dispunem de
universități dinamice care au un management performant și care au
dovedit că pot să atragă resurse naționale și internaționale - sunt
campusuri de excelență, universități care adună la un loc forță
mare. Și atunci, mi-aș dori să pot spune, veniți în universitățile
din România, avem trei universități care sunt în clubul celor
buni, adică în topul celor mai bune 150 de universitați din
lume."
La care universități vă referiți?
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Aș face o mare
greșeală dacă aș spune universitatea x sau y. Aș vrea ca în anul
2025 să pot spune că la Cluj-Napoca, am un campus de excelență pe
științele vieții (life science), să zicem. Asta înseamnă
concentrarea resurselor de cercetare, de educație, business pentru
ca să fie la un loc toate componentele triunghiului cunoașterii:
cercetare-inovare-educație. Este important să identific o zonă care
poate să facă diferența și unde va funcționa o platformă care nu
poate fi ocolită. Cu alte cuvinte, fiind vorba de life science,
este vorba de interdisciplinaritate; adică discut și de nanoroboți
pentru medicină, și de țesuturi sintetice, și de terapii sau de
medicamente personalizate dar și de agronomie și de genetică. Vreau
să spun că mi-aș dori să avem poli de concentrare. Asta ar fi
viziunea mea."
Va referiți numai la Cluj.....
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Am evitat
Bucureștiul. Pentru că aș spune ca deja Bucureștiul are cel mai
puternic hotspot inovativ din jumătate din Europa și care este
concentrat pe ceea ce astăzi montăm, Extreme Light Infrastructure
(ELI), acel laser de putere foarte mare împreună cu experimentul
din fizică nucleară, infrastructura pan-europeană care s-a stabilit
că va fi găzduită la Măgurele. Ar însemna că ziua de mâine arată
așa: toamna anului 2010 când trebuie să depun proiectul, aprobarea
proiectului de Comisia Europeană, primii bani în anul 2011 când
încep investițiile; tocmai bine în anul 2020 voi avea ceva super
performant unde lucrează, să zicem, 1000 de oameni de știință în
afară de cei pe care îi am acum. Aceștia noi sunt doctoranzi și
străini. Tot acolo sunt și universitățile și am o concentrare în
zona laserilor, în zona IT-ului, în zona experimentului nuclear, în
zona gridului (pentru că avem legătura cu CERN și datele de acolo
vor fi venit la noi), avem supercomputere cu puteri de calcul
exceptionale, o concentrare fantastică de firme care fac ca toată
această investiție în infrastructura high-tech să aibă sens.
Universitățile sunt acolo, îi spun hotspot dar pentru mine este tot
un campus de excelență. Cu siguranță că acolo va fi Universitatea
București cu Facultatea de fizică; sunt convins că va fi și
Facultatea de Electronică din Politehnică, apoi și Facultatea de
chimia și știința materialelor și mai multe. În dezvoltarea
laserilor eu mă aștept să am multe patente în zona electronicii,
opticii, instalatiilor, IT etc pentru că noi vom construi acel
laser, nu-l cumpărăm din raft."
Când o să înceapă construcția la Măgurele?
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "România trebuie
să depună proiectul până în luna septembrie 2010. Comisia Europeană
trebuie să-l evalueze în 3-6 luni. Cred că este un proiect de
excepție pentru că este un caz științific de valoare care are
unicitate în lume dovedită de cei 100 de cercetători străini și
români care au lucrat la proiect. Mă aștept să avem un
răspuns în luna decembrie - ar fi extraordinar! - sau în
următoarele trei luni, prin urmare, răspunsul ar putea veni până la
sfârșitul lunii martie, anul viitor. Adică unda verde ceea ce
înseamnă că România începe să construiască cea mai provocatoare
infrastructură de cercetare din lume in zona laserilor."
La Măgurele....
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Măgurele are
tradiție în știință, în tehnologie, în inovare. Nu trebuie să uităm
că acolo s-a construit al treilea laser în lume, acolo a fost
gândită, împreună cu alte zone din țară, partea de apă grea de la
Turnu Severin, cu tehnologie românească și cu cea mai pură apă grea
din lume. Avem forță teribilă! Acolo există capabilitate în zona
științei materialelor, acolo există Institutul de Fizica
Pământului, acolo este legătura cu CERN - datele experimentale de
la CERN vin pe cale electronică și sunt procesate acolo, poate cine
știe, Măgurele va da un câștigător de premiu Nobel dacă reușim să
interpretăm datele. Pe scurt, zona respectivă nu vine să
centralizeze ci să concentreze, e cu totul altă abordare. În jurul
acestei infrastructuri de cercetare vin cei care contribuie la
realizarea ei: oamenii de știință, mediul de afaceri, firmele
inovative și de high tech. Păi, cine va construi lentilele necesare
unui laser? Cine va pune la punct partea electronică? Nu pot fi
luate din raft. Va fi o concentrare extraordinară!"
E un lanț...
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: ".... un lanț
virtuos care nu e vicios, ca să nu zic altfel. Apoi, dacă tot vor
veni firmele, nu cumva va avea sens să facem primul parc high tech
în România cu o valoare în proiecte de câteva sute de milioane de
euro?! Și dacă avem aceste facilități - nuclear, izotopi, laseri -
nu ne putem gândi la un institut de life science dedicat cercetării
cancerului?! Acolo vor fi toate ingredientele, nu trebuie să le
transport de nicăieri! Pot oricând să discut despre proteze
biocompatibile pentru că știința materialelor este acolo; poate că
e nevoie să studiez si alte lucruri, de exemplu, influența
radiațiilor asupra organismelor. Nu am în vizor numai medicina, ci
agronomia și tot ce înseamnă plante și viață, domeniul științelor
vieții. Nimic însă nu înseamnă că vin cu bani și îi pun de undeva
de unde avem puțini. Toate proiectele astea vin pe prioritățile
deja existente a fondurilor structurale și pe valorificarea
efectivă a lor, pe proiecte mari, care duc la noi locuri de muncă,
la proprietate intelectuală în domenii high-tech, și până la urmă
la dezvoltare regională. Apoi, duc la construcția de noi drumuri!
Cum să vină să lucreze dacă în drum spre serviciu mașina se
zdruncină pe șosea?! Cu siguranță că va trebui găsită o
soluție de legătură rapidă cu Bucureștiul; acolo vom fi la 8-10 km
de posibilul port Argeș-Dunăre și de un foarte posibil aeroport.
Este o zonă în care inclusiv străinii vor veni pentru că va fi un
oraș al științei și al inovării."
ELI ne face să visăm frumos...
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "E un proiect cu
un buget de inceput de 300 de milioane de euro. Nu e piece of cake!
Este un proiect enorm! Eu cred ca pretul poate ajunge la peste 1
miliard de euro din fonduri structurale. Va avea un impact major
asupra competitivitatii Romaniei."
Revenind în actualitate, ați vorbit de preocupările din acest
moment. Credeți că proiectele strategice pot fi asemănate cu un GPS
care indică un fel de coordonate ale locului în care vrem să
ajungem cu cercetarea românească, cu universitățile românești?
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Sună bine dar
cred că parte din ele contribuie chiar la construcția
GPS-ului."
Deci și partea de hard și partea de soft a dispozitivului...
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Să iau un proiect
clar: de exemplu, cel care vizează managementul universitar (n.ed.
Îmbunătățirea managementului universitar; vezi notele de la finalul
interviului). Ei bine, România a mai avut un proiect legat de
dezvoltarea managementului universitar, proiectul PHARE Universitas
2000 finanțat de Comisia Europeană între anii 1997-2001. Atunci a
trebuit să rezolvăm o problemă pentru că universitățile românești
trecuseră de etapa de transformări reparatorii și era într-o
perioadă de transformări structurale în învățământul superior. S-a
investit foarte mult în cei care erau manageri atunci pentru că era
vorbă de autonomie universitară, de introducerea unui nou model de
finanțare - se schimba managementul, erau universitățile autonome
real, asta s-a întâmplat la sfârșitul anilor 1990. Acum suntem în
altă poziție: noi discutăm calitate și leadership. Proiectul acesta
de management universitar se referă la investiția în tinerii care
sunt acum în universități și care, parte dintre ei, în anul 2025
vor fi managerii acelor universități."
Prin urmare, este vorba de o eficientizare a activității de
conducere...
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Da. Și repet:
investesc acum. În anii 1990 a fost o investiție în cei care erau
manageri - erau rectori, prorectori sau conduceau departamente.
Acum, prin cei pe care îi antrenăm acum în proiectele astea,
investim într-un grup mai larg de tineri și o parte dintre ei vor
ajunge să conducă universitățile. Este o pregătire de acum pentru
viitor. Construim GPS-ul, cum ar veni. Punem acolo elementele hard
și soft ca oamenii aceștia mai târziu să fie deschiși, să înțeleagă
de la început, să contribuie la ce se va întâmpla atunci. Astăzi îi
pregătim pentru maine."
Ce se poate spune despre proiectul care vizează doctoratul în
școli de excelență, evaluarea performanței de cercetare în
universitățile românești? Ce se dorește?
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Ierarhii între
universitățile din România, între departamentele care se ocupă cu
același lucru. Acum îmi este greu să ierarhizez universitățile din
România deși ar putea să fie interesant. Venind din zona
cercetării, este important să spun, și o spun mai ales pentru
tinerii care decid să meargă mâine într-o universitate: dacă vrei
să fii interesat de fizică, cel mai tare departament de fizică este
acolo. Nu o spun după ureche ci fac un exercițiu de evaluare în
care cel puțin jumătate dintre evaluatori sunt străini. Acesta este
proiectul cu doctoratul în școli de excelență. Adică, mă pregătesc
ca să pot să investesc în anii următori foarte mult în zonele care
pot face diferența, adică în excelență. Și tinerii noștri, și cei
străini vor veni acolo unde este cuvântul excelență. Proiectul
acesta de calitate și leadership pregătește focalizarea spre
excelență a departamentelor, pentru ca în anul 2025 departamentele
să fie extrem de puternice si să găzduiască la început un numar mai
mic de doctoranzi străini, până când vor fi atât de mulți încât vom
spune stop."
Avem nevoie de anumite șabloane?
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Pe de o parte,
integrând practica internațională, pe de altă parte, venind cu ceva
novativ pentru că dacă îi copiezi pe alții, întotdeauna vei fi în
urma lor. Și atunci, vorbim de proiectul Studii doctorale în
România - organizarea școlilor doctorale; cum pregătesc acele
departamente de cercetare în jurul doctoratului și post
doctoratului ca să fim performanți la nivel internațional și
străinii să dorească să vină la noi."
Cum se poate ajunge la nivelul de care vorbiți? Pentru că îmi
este greu să-mi imaginez un englez sau un german sau un american
spunând că vrea să vină să facă cercetare în România....
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Am un departament
de cercetare care asigură și doctoratul. Acum am competențe în
foarte multe locuri fragmentate. De ce să nu mă leg de faptul că în
anul 2020 voi avea cea mai performantă infrastructură de cercetare
din lume în zona laserilor și fizicii nucleare?! Pot să invit
tinerii din toată lumea să-și facă doctoratul aici; le ofer
condiții, școală doctorală, voi avea doctoranzi dar și cercetători
cu experiență postdoc, profesori deosebiți și nu numai români ci și
americani și japonezi pentru că infrastructura este unică la nivel
internațional. Altfel spus, vin cu ceva care mișcă lucrurile."
Sunteți foarte optimist...
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Am încredere că
putem!"
Până atunci însă, toamna lui 2010 ne aduce și conferința
diasporei...
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Cred că este cel
mai important eveniment pentru dialogul noi cu noi, noi din țară cu
noi din afară, pentru România.
Prin urmare, e vorba de o rechemare la națională a
cercetătorilor români de pretutindeni.
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Absolut! Evident
că pot fi chemați oamenii de cultură, avem o diaspora fantastică!
Eu sunt mai aproape de cea științifică. Cred că trebuie să-i aducem
pe cei care ne sunt aproape - pentru mine sunt aproape cei din
știință și din învățământ. Îi chem pe colegii noștri de peste tot,
să spună și ei, că dacă acum nu investim în învățământ, știință,
tehnologie, să uităm că România va fi un actor și va fi probabil o
piață foarte frumoasă de desfacere în care avem codri frumoși, avem
ape limpezi și în rest, cumpărăm tot ce ne dau alții din raftul
lor."
Care este scopul acestor dialoguri care vor avea loc în
toamnă?
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Cred că scopul
unui astfel de dialog e multiplu. General vorbind, ne cunoaștem și
împreună acționăm pentru ce înseamnă viitorul României. Un mesaj
foarte clar este acela că dacă nu ne cunoaștem potențialul și nu
înțelegem că avem o abordare comună, nu putem colabora. Noi am
investit în ultimii ani în infrastructura de cercetare aproape un
miliard de euro. În urma cu doi ani de zile colegii noștri din
străinătate s-au reunit la București și cu toate că investiția era
mică, unii au spus că și-ar dori și ei ca laboratorul în care
lucrează să aibă parte de ceea ce vedeau aici. Acum se vor convinge
că nu au fost numai promisiuni. Cu toate supărările care sunt în
sistem și cu bugetul mai mic, am reușit ca aceste laboratoare să
producă."
Ce produc?
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "În primul rând,
depinde unde sunt plasate, produc știință, articole recunoscute
internațional care înseamnă prestigiu pentru România. Produc
oameni bine pregătiți care pot lucra în țară dacă suntem suficient
de inteligenți să-i păstrăm sau duc un mesaj foarte bun
internațional despre România - ceea ce nu este rău - și vor lucra
în altă parte și poate vreodată vor reveni în România pentru că
aici au fost crescuți - și au fost crescuți bine! - și în plus,
oamenii aceștia se duc spre tot ce înseamnă atractivitatea României
ca și pol tehnologic. Nu înseamnă că le cere cineva să se întoarcă
deși sperăm ca spațiul să fie potrivit și interesant în România
pentru ca acești oameni să revină. Pe de altă parte, eu cred că ei
pot, acolo unde sunt în străinătate, în toată lumea, pot să fie
foarte bune gazde pentru tinerii noștri cercetători care se
formează. Am aici o topică într-un laborator în România și am o
topică de interes în laboratorul în care omul din diasporă,
doctorandul, asigură mișcarea între ele ca un pod, și până la urmă,
se poate vorbi de proiecte comune. Excelența nu va mai fi doar un
cuvânt. Este un mod în care spun haideți să colaborăm! Să nu stăm
în așteptare. Avem tinerii aceștia fantastici ca vector, haideți să
asigurăm măcar prin intermediul lor teme de doctorat interesante,
teme care abordează subiecte de societal challenges, tot ce
înseamnă energie, climate change, dezvoltare durabilă, tot ce
înseamnă transdisciplinaritate, cum am spus în medicină, life
science, știința materialelor în care România are potențial."
Ce se poate spune despre cercetarea aplicată, despre produsele
românești din circuitul comercial?
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Atunci când am
spus că există această concentrare - am luat cazul concret cu
laseri și experiment nuclear, am spus că este un pretext pentru
dezvoltarea de noi tehnologii. Aceasta înseamnă că dezvolt
proprietate intelectuală și pentru că e vorba de abordarea de
subiecte la frontiera cunoașterii, tehnologiile nu sunt copiate, nu
suntem o țară care importă tehnologie, ci o țară care le dezvoltă!
Apoi merg cu ele în industrie, în produse colaterale. Am un exemplu
foarte bun spus de cei de la CERN: tot ce înseamnă partea de
control a fost pus la punct de o firmă care a lucrat aproape
aproape gratis, la un preț foarte mic; pe baza recomandării de
acolo au câștigat licitația de dispecerizare a metroului din New
York. Ai un subiect provocator în știință dar tehnologia îl
face să devina realitate."
În suita proiectelor strategice se află și "Registrul Matricol
Unic".
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Este vorba de un
proiect care își propune să crească gradul de încredere față de
diploma eliberată de sistemul românesc de învățământ. Prin
intermediul lui am o desfășurare și o imagine a profilului
educațional al unei persoane; pot astfel să am încredere că diploma
respectivă este legată de o perioadă petrecută în școală - fie că e
vorba de full time, evening sau alte forme de școală - dar reală.
Este una din puținele aplicații pentru ceea ce îmi place să spun
guvernarea electronică în România. Registrul matricol unic
este parte a ceea ce înseamnă imaginea unei persoane. Ne-am propus
ca profilul de educație să poată fi consultat de către orice
instituție sau persoană cu acces la acest tip de informație. Acesta
este nucleul unei guvernări electronice. Este vorba de o investiție
pe termen lung pentru că un sistem de guvernare electronică nu se
face ușor iar încrederea într-o instituție de învățământ superior
se consolidează greu."
Prin urmare, "Registrul matricol" încearcă să pună ordine și să
dea credibilitate diplomelor și documentelor eliberate în
România.
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Sistemul va fi
util și angajatorilor. Ei primesc un cod de autentificare în sistem
- parolă furnizată de partea centrală care administrează accesul -
și apoi pot consulta informații despre posibilul nou angajat. Apoi,
la un interviu nu e nevoie să te duci cu dosarul plin de hârtii
doveditoare pentru că documentele sunt garantate."
Ce puteți spune despre proiectul strategic "Absolvenții și piața
muncii"?
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Proiectul arată
unde a lucrat o anumită persoană după ce a terminat școala. Îmi
place acest proiect dar totodată mă întristează. Este o cercetare
prin care văd ce se întâmplă acum în țara asta. Este o imagine de
moment. Mai departe, îmi imaginez e-munca, unde apare profilul de
lucru al unei persoane; știu astfel ce s-a întâmplat cu absolvenții
de la Politehnica București, unde se regăsesc în peisajul muncii.
Voi putea să fac astfel de studii care nu mai sunt pe eșantioane ci
exhaustive. Adică pot avea o vedere de ansamblu asupra locurilor
către care s-au îndreptat toți absolvenții. Pe de altă parte,
proiectul de astăzi ne va ajuta să știm dacă într-o anumită măsura
putem direcționa programele de educație și de formare - education
and learning - spre piața forței de muncă."
Ce mi-a plăcut la toate aceste proiecte, în mod particular la
proiectul Îmbunătățirea managementului universitar, e faptul că
există pe lângă parteneri din România și parteneri străini. Aici
este vorba de Asociația pentru Implementarea Democrației și de
Institute of Education din cadrul University of London, Marea
Britanie. Asemenea parteneri nu fac decât să dea o măsură a valorii
proiectului în sine.
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Proiectul
Calitate si leadership pentru Învățământul superior românesc are
printre partenerii cheie Asociația Europeană a Universităților
(EUA), Institutul pentru Studii Tehnologice Prospective (IPTS) al
Comisiei Europene, Centrul European pentru Învățământul Superior
(UNESCO-CEPES) și Institutul Fraunhofer pentru Sisteme de Cercetare
și Inovare (Fraunhofer ISI) din Germania."
Asta mă duce cu gândul la ForWiki...
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Platforma ForWiki
este unică în lume și împinge cu adevărat frontierele. Vreau să
spun că este prima platformă din lume pe foresight (studii
prospective). La noi accentul cade pe universități, tehnologia a
fost dezvoltată de noi, nu de alții - foști studenți de ai mei
împreună cu alți colegi foarte buni, matematicieni și
informaticieni. Este o realizare pur românească, este a noastră
făcută de noi cu brandul Bucharest Dialogues, cu mascota făcută de
noi..."
...vă referiți la albină?
Prof. dr. ing. Adrian Curaj: "Da! Sloganul
platformei e bee a visionary!"
Vă mulțumesc domnule profesor dr. ing. Adrian Curaj.
Note:
Proiectele strategice au următoarele website-uri:
Calitate și Leadership pentru Învățământul Superior Românesc (http://www.edu2025.ro)
Îmbunătățirea Managementului Universitar (http://www.management-universitar.ro)
Doctoratul în Școli de Excelență - Evaluarea calității
cercetării în universități și creșterea vizbilității prin publicare
științifică (http://www.ecs-univ.ro)
Studii doctorale în România - organizarea școlilor doctorale (http://www.studii-doctorale.ro)
Registrul Matricol Unic (http://www.rmu.ro)
Absolvenții și Piața Muncii. Studiu național de monitorizare a
inserției pe piața muncii a absolvenților din învățământul
superior(http://www.forhe.ro)