Dacă vă aflaţi printre oamenii
care caută o cale de a trăi sănătos, de a păstra greutatea şi a nu
ajunge la boli cronice, credem că cele scrise în continuare vă vor
trezi atenţia. Este vorba de legătura dintre alimentele consumate
şi forma corpurilor noastre, de scăderea greutăţii în plus,
continuând să mâncăm şi chiar de a ne bucura de cele mâncate. Totul
este bazat pe bunul simţ, instinctele, logica şi raţiunea câştigată
de noi. Trebuie să ne referim la: Hrană, Apă, Aer, Somn, Raze de
Soare, Exerciţii de Gimnastică şi Relaţii Familiare Iubitoare. Dar
vom vorbi acum doar despre hrană. Limbajul este deosebit de
accesibil.
Este vorba de a vă propune un mod de viaţă permanent şi nu o dietă,
prin inaniţie, pentru câteva săptămâni, pentru a slăbi cu câteva
kilograme. Nu vrem să vă propunem o tratare a unor simptome de
indigestie prin folosire de medicamente. Nici să vă invităm la o
exploatare a gustului (deprins sau inventat) pentru a mânca acelaşi
fel de alimente nenutritive şi de a reveni la viaţa deprinsă deja,
în ani şi zeci de ani mai înainte. Nu ne referim la tratamente ci
la profilaxie. Sănătatea este un drept din naştere.
Faptul că metode de încredere, impecabile şi eficace, de prevenire
şi tămăduire, sunt în mod virtual ascunse publicului larg, este o
tragedie de proporţii nemaiîntâlnite. Este un fel de conspiraţie
care împiedică această informaţie de protecţie a vieţii să iasă la
lumină. Chiar nu se poate admite că oamenii au nevoie de astfel de
informaţii, pe care nu le găsesc pe piaţă? Nu se poate înţelege că
oamenii nu trebuie să rămână sclavii industriei cărnii şi
produselor lactate şi chiar a companiilor farmaceutice, în timp ce
întreaga problemă a hranei nutritive este foarte
simplă?
Adevărul este în mod frecvent aşa de simplu, aşa de pregnant
manifest, aşa de clar vizibil încât pare curios că lipseşte. Aşa
este cazul şi aici. Adevărul este că: ORI DE CÂTE ORI CORPUL
NECESITĂ SUBSTANŢE NUTRITIVE PE CARE EL NU LE POATE PRODUCE, PENTRU
A TRĂI, ELE POT FI ACCESATE DOAR DIN IMPERIUL PLANTELOR. Cu alte
cuvinte, dacă nu se pot obţine din: fructe, vegetale, grăunţe,
seminţe, nuci şi germeni, ele nu sunt necesare. Cei care spun
altceva sunt fie lipsiţi de unele cursuri elementare de biologie şi
fiziologie fie încearcă să forţeze portofelul nostru. Cum au putut
înaintaşii noştri să trăiască cu substanţe nutritive naturale
atâtea milioane de ani (fără boli de inimă şi cancer) şi în
ultimele câteva mii de ani, de când au început să crească vite şi
păsări (ca să nu mai alerge ca vânători-culegători după hrană), nu
mai pot face aşa ceva? Cele mai puternice animale de pe pământ
(vitele, elefantul, gorila, hipopotamul, balena, . . . ) se hrănesc
cu produse din imperiul plantelor. PROTEINELE ŞI CALCIUL DIN
PRODUSELE ANIMALE (CARNE SI RESPECTIV PRODUSE LACTATE ŞI OUĂ) NU
POT FI DIGERATE DE ORGANISM, decât parţial şi aceasta cu mare
consum de energie şi producere de cantităţi mari de deşeuri toxice.
Aceste deşeuri sunt eliminate sau depuse ca toxine, provocând din
această cauză doar acţiuni suplimentare de consumare a energiei
vitale. Dar, astfel, prin adăugare repetată de toxine, se ajunge la
intoxicarea treptată, crescătoare, a organismului (otite şi
amigdalite la copii, cancer de sân la femei, prostată la bărbaţi,
dacă amintim doar câteva boli cronice, dintr-o listă lungă). În
plus energia diminuată treptat, ne face mai puţin capabili de a
lupta cu bolile. Adică contribuim singuri la sinucidere treptată.
Am putea spune că nu ne pasă cât de curaţi arătăm la interior şi ne
îngrijim să arătăm bine doar la suprafaţa corpului. Nu este vorba
de baia zilnică sau spălatul dinţilor. Dacă are gust, tot ce încape
în gură este mestecat şi nu ne pasă ce se va întâmpla după aceia,
când ajunge în corp. Adică, nu ne întrebăm dacă poate fi digerat,
asimilat şi ce nu mai trebuie este eliminat sau nu. Adică nu ţinem
cont de necesităţile naturale ale organismului uman.
Există câteva principii biologice naturale care se pot respecta,
chiar dacă nu dorim să renunţăm total la deprinderile de a mânca
produse animale, principii care pot ameliora din start viaţa
noastră. Este interesant că, pe măsură ce reinstaurăm câteva din
aceste principii, devenim treptat tot mai conştienţi de valoarea
lor şi constatăm din valorile însuşite în ce greşeli am perseverat
mai înainte:
- Se ajunge treptat, pe măsură ce acţionăm şi încercăm singuri că
trebuie mâncată hrană vie şi nu moartă, adică hrană prelucrată cât
mai puţin, hrană care mai conţine încă enzimele, mineralele şi
vitaminele naturale, adică hrană potrivită pentru viaţă. Hrană vie.
Nutrindu-ne astfel, nu mai sunt necesare alte amendamente
artificiale recomandate de tot felul de negustori.
- Este vorba de a mânca alimentele într-o ordine anumită şi de a le
asocia în mod adecvat. Fructele se mănâncă primele, pe stomacul
gol. Proteinele nu trebuiesc mâncate împreună cu carbohidraţii.
Dacă se mănâncă împreună, pentru carne stomacul secretă acid iar
carbohidraţii (paste făinoase, cartofi, etc.) sunt asimilaţi după
ce au fost trataţi cu baze. Cele două substanţe chimice, acidul şi
baza, vin în contact, se neutralizează reciproc şi mâncarea
neadecvat combinată rămâne ore în şir în stomac, mult mai mult
decât dacă ar fi rămas dacă ar fi fost mâncată separat, pentru că
nu mai poate fi digerată într-un mediu neutru din punct de vedere
chimic. Se mai recomandă încă şi alte lucruri de bun simţ sau
fundamentate fiziologic care duc la înlesnirea digestiei şi
înlăturarea a tot felul de medicamente gastrice care au devenit
deja folosite în mod obişnuit.
- De a respecta ciclurile naturale ale organismului. Se mănâncă cu
precădere:
- dimineaţa, - între dimineaţă şi prânz şi - la prânz şi după
amiază, dar mai puţin seara (înainte de culcare). Se recomandă mai
multe mese mai mici în timpul zilei decât o singură masă mare,
înainte de culcare. Este bine să te ridici de la masă nu prea
sătul. Noaptea trebuie folosită pentru asimilarea factorilor
nutritivi adăugaţi în timpul zilei şi pentru odihnă. Dimineaţa este
folosită pentru eliminare iar restul zilei pentru hrănire. Un
doctor a ajuns să spună, referindu-ase la aceste treburi că, ceea
ce se mănâncă la masa de seară este un lucru mai periculos decât
înarmarea nucleară.
- Este vorba de a mânca alimente cu-înalt-conţinut-de-apă şi de a
mânca mai puţine alimente concentrate. Se face astfel o deosebire
între fructe şi legume pe de o parte, şi carne şi făinoase, pe de
altă parte. Mâncând astfel, băutul a tot felul de lichide, în
general nesănătoase, poate fi micşorat.
- Se recomandă a trăi într-un mediu sănătos (nepoluat, fără fum de
ţigară, etc.) şi optimist. De a ieşi cât mai mult la aer curat, la
iarbă verde, în excursii, etc.
- De a face exerciţii frecvente de gimnastică, sport, înot,
alergare, etc.
- Calculul caloriilor şi piramida alimentelor nu se mai impun, sunt
depăşite. Adică se poate mânca ori cât de mult, dacă luăm în seamă
principiile enumerate mai sus.
Bolile copiilor şi adulţilor se pot reduce mult ca răspândire şi se
ajunge, în mod implicit, la o greutate normală. Durata de viaţă
poate creşte. Sunt lucruri care depind de noi şi nimeni nu le poate
face pentru noi. Aceste lucruri trebuiesc doar înţelese, deprinse,
urmate şi modul de viaţă se ameliorează simţitor. Este o investiţie
doar de voinţă. Nu cere bani.
Doar sănătatea nu doare. Chiar corpul nostru este acela care ne
ghidează pe acest drum. Trebuie doar să dăm mai multă atenţie
semnalelor care vin de la el şi să nu ne obişnuim treptat cu
durerile şi bolile. Oamenii s-au obişnuit să trăiască un stil de
viaţă nesănătos şi să meargă la doctor pentru o pilulă sau o
injecţie, care cred ei, va face totul OK. Ca şi cum, în mod
miraculos, toate deprinderile anterioare, nepotrivite pentru viaţă,
dobândite în ani şi zeci de ani, ar putea fi înlăturate printr-o
poţiune oarecare, administrată într-un timp scurt. Aceasta este o
gândire iluzorie, care în final duce la boală cronică, suferinţe
îndelungate şi deces prematur. Constituie un fapt care nu trebuie
pus numai pe seama moştenirilor genetice sau a avansării în vârstă.
Avem şi noi, fiecare în parte, 'contribuţii originale'. Poate
oamenii s-au obişnuit ca alţii să gândească pentru ei. Bunul simţ a
încetat să mai funcţioneze, dacă nu cumva a fost alterat cu bună
ştiinţă de către factori externi interesaţi de câştig. Cauzele
bolilor cronice nu se pot trata, ele trebuiesc preîntâmpinate
printr-o viaţă sănătoasă. De fapt, celulele canceroase sunt o
revenire la celulele mai puţin evoluate, care au existat în urmă cu
mult timp, la începutul evoluţiei lumii organice pe Pământ. Adică
celulele înalt evoluate şi specializate, ale organismului nostru de
astăzi, au fost împinse să se degradeze şi să se adapteze la
condiţiile create în organismul uman intoxicat, prin deprinderi
nepotrivite pentru viaţă.
Gustul mâncării este important dar nu atât de important cât
valoarea nutritivă a alimentelor. Gustul este constatat imediat pe
când cu valoarea nutritivă trebuie să trăim. Se pot adăuga gusturi
naturale, neprocesate artificial, adică şi ele benefice. Adică este
cazul să ne reamintim de gusturile alimentelor naturale, pregătite
cât mai potrivit, cât mai puţin, pe care le-am uitat. Gusturile cu
care ne-am deprins, sunt gusturile care au trebuit să fie adăugate
la o hrană nepotrivită pentru viaţă, ca această hrană să poată fi
înghiţită mai uşor. Şi, în sfârşit, mâncăm ca să trăim, nu trăim ca
să mâncăm. Putem să ne dedicăm unor lucruri mai plăcute şi mai
utile, atât nouă cât şi celor apropiaţi. Luaţi în consideraţie
faptul că aproape tot ceea ce a învăţat cineva vreodată, a fost
înlocuit aproape în întregime cu informaţie nouă şi că oricine
poate constata că, opunerea la informaţie nouă este şi nebunească,
şi nefolositoare, şi mai ales ne-vitală. Şi ne-ar putea rămâne mai
mult timp pentru a citi şi a învăţa şi a fi în pas cu evoluţia
umanităţii, pentru a ne bucura mai mult de viaţa noastră, dacă
deprinderile noastre ar fi mai bine adaptate cerinţelor naturale
ale organismului nostru căpătat cadou.
Corpul omului este creaţia cea mai rafinată a naturii. Este
neasemuit de puternic, plin de capacităţi şi putere de adaptare.
Inima omului pompează şase litrii de sânge prin o sută cinzeci de
mii de km de vase sanguine. Sunt rulate douăzeci şi patru de
trilioane de celule. Şapte milioane de celule sanguine sunt
reîmprospătate în fiecare secundă. Încălzirea organismului este
menţinută la 36-37 0C. Cel mai mare organ al corpului este pielea,
care conţine peste patru milioane de pori prin care se asigură
controlul temperaturii corpului. Sistemul digestiv şi metabolic au
sarcina remarcabilă de a transforma hrana pe care o mâncăm, în
sânge sănătos, oase sănătoase şi alte structuri celulare sănătoase.
Echilibrul perfect al organismului este menţinut în permanenţă.
Plămânii asigură oxigenarea. Scheletul asigură cadrul suport care
permite corpului să rămână vertical şi să se deplaseze. Această
maşinărie foarte complicată este în stare să se reproducă
singură!
Organismul nostru dispune de un calculator foarte bine programat
pentru managementul corpului. La baza lui se află înţelepciunea
înmagazinată în fondul genetic al ADN-ului, la care se adaugă
creierul uman. Putem vorbi fără echivoc de inteligenţa corpului. Să
ne gândim numai că sub-cortexul ocupă mai bine de 80% din creier.
Cortexul dispune doar de 1-2 mm grosime. Toate programele de
conducere şi optimizare a activităţilor din corp se fac automat în
celulele specializate şi supervizate de către sub-cortex. Este
vorba de programe de lucru puse la punct prin selecţie naturală, în
miliarde de ani de evoluţie a lumii organice, în sute de milioane
de ani de evoluţie a lumii animale şi păstrate în fondul genetic.
Începând cu simţurile obişnuite, lucrul pentru producerea celulelor
specializate pentru diferite organe, necesare înlocuirii celor care
au murit, conducerea lucrului optim al tuturor organelor componente
ale corpului şi terminând cu sistemul limfatic care controlează
imunitatea corpului. Este o activitate condusă automat, de care noi
nu mai suntem conştienţi. 'Ne trezim' numai atunci când ne doare
ceva, atunci când am neglijat prea mult cerinţele naturale ale
organismului şi căutăm ca altcineva să facă ceva pentru noi, pentru
ca noi 'să continuăm viaţa dinainte'. Cât timp suntem mai tineri,
cât încă mai avem destulă energie încă nerisipită, răul mai
întârzie. Dar continuând să trăim nenatural, nivelul toxinelor
creşte în organism şi ajungem astfel la auto sinucidere treptată.
Greutatea în plus este o atenţionare mică, dar bolile la care
ajungem sunt semne deja avansate, de drum fără
întoarcere.
Ideile expuse aici le-am extras din cărţile publicate în seria
POTRIVIT PENTRU VIAŢĂ a soţilor Harvey şi Marilyn Diamond
(seria de cărţi Fit for Life, scrise în perioada 1990-2004,
bestseller în America). Unele principii au fost agreate de mine mai
uşor şi le-am urmat. Nu am reuşit să renunţ la toate deprinderile
acumulate de-a lungul anilor. A trebuit să mă lupt cu mine şi cu
mediul din jur care m-a privit ciudat şi nu m-a sprijinit. Dar
zvelteţea mea, gimnastica zilnică, felul meu de viaţă văzut de
alţii ca "neobişnuit", pofta mea de viaţă este totuşi invidiată. Eu
spun la toată lumea, care îmi spune, 'da, dar tu ai voinţă', că:
'Toate aceste lucruri depind de fiecare. Sunt lucruri care pot fi
făcute doar de persoana respectivă. Mi-ar pare nespus de rău dacă
ceva ce depinde doar de mine nu aş face.' Iar dacă nu trebuie
plătit pentru aceste lucruri noi, nu înseamnă că ele nu au
valoare.
Cele expuse mai sus fac parte din aşa numita Higienă Naturală. Eu,
personal, aplic aceste idei de 12 ani. Am reuşit să rezolv multe
din problemele de sănătate de care sufeream, adunate în ani de
zile. Îmi pare rău că nu am beneficiat mai devreme de aceste
lucruri. Puteam să previn mai multe probleme. Nu este o dietă
fantezistă, este un mod de viaţă natural, la care este bine să
revenim. Ignorarea acestor legi naturale, imuabile, cu care
organismul nostru lucrează, nu este o scuză pentru continuarea unui
mod de viaţă nesănătos. Consider că şi alţi oameni au dreptul să
beneficieze, în mod direct, prin citirea acestor cărţi, de această
cale adevărată şi naturală.
Notă:
Prof. Dr. Harry Minti s-a născut la București și a absolvit
Facultatea de fizică, promoția 1964. A lucrat ca cercetător la
Observatorul Astronomic al Academiei (actualul Institut Astronomic
al Academiei Române) și la Institutul de Cercetări şi Proiectări
pentru Electrotehnică și apoi ca profesor la Universitatea Ebraică
din Ierusalim, Facultatea de Chimie Anorganică, Secţia de
Chimie-Fizică. A părăsit România în anul 1989 și trăiește la Beit
Shemesh, Israel.