Câteva rânduri pe marginea conferinței SEAC de la Gilching



Conferința Societății Europene pentru Astronomie în Cultură (SEAC) de la Gilching s-a terminat. Următoarea ediție, a 19-a, va avea loc la Evora, Portugalia, în perioada 19-24 septembrie 2011. Tema viitoarei reuniuni ne duce cu gândul la un episod din Star Trek: "Stars and Stones: Voyages in Archeoastronomy and Cultural Astronomy". Lucrările se vor desfășura la facultatea de istorie a Universității Evora situată la aproximativ 135 km de Lisabona. Până atunci însă, încerc să aduc în atenție și alte amănunte despre evenimentul organizat - aproape fără reproș - la Gilching, localitate aflată la nici 30 de km de Munchen, Germania.  

Foarte aproape de Gilching se află unul din cele mai mari centre de cercetare din Germania: DLR Oberpfaffenhofen. În cele opt institute de cercetare de pe această platformă științifică lucrează aproape 1500 de persoane. Aici se pun la punct proiecte privind participarea la misiuni spațiale, cercetarea climei, observarea Pământului, programe de robotică și dezvoltarea sistemelor de navigație cum este Galileo, gps-ul european creat în scopuri civile. Teoretic, în doi ani de zile, 30 de sateliți Galileo - și alți trei de backup - ar trebui să orbiteze planeta noastră la o altitudine de 24.000 km și să devină în întregime activi pentru obiectivul pentru care au fost dezvoltați. Este vorba de o investiție acoperită de UE, ESA (agenția spațială europeană) și companii private și care se ridică la aproape 3,3 miliarde de euro.

O locație cum nu se poate mai potrivită pentru o conferință de arheoastronomie! Și asta pentru că studiul astronomiei din perspectiva istoriei și arheologiei, a culturii în general, prezintă potențial pentru formarea unei posibile imagini a cum va arăta astronomia în viitor.  

Pe de altă parte, mai în glumă, mai în serios, suntem făcuți din același material ca stelele sau planetele, prin urmare, suntem obiecte de studiu pentru astronomie; la un moment dat însă, devenim subiecte de cercetare pentru arheoastronomie... 

Mapele de presă, ecusoanele și programul erau pregătite iar procesul de înregistrare la conferință nu a însemnat mai mult de două minute. E adevărat că erai întâmpinat de mai multe persoane, fiecare cu un rol bine stabilit, însă totul părea simplu. De-a lungul conferinței, comunicarea cu participanții a fost simplă, directă și la obiect. Am început cu aceste remarce pentru că evenimentul a fost bine organizat iar meritul revine unei echipe formată din profesori, cercetători și studenți coordonați de Michael Rappengluck, președintele conferinței.

La deschidere au participat și oficialități. Am reținut opinia lui Fritz Wauthier, președintele centrului educațional vhs Gilching, locul în care s-a desfășurat conferința, despre importanța științei: "un indicator pentru gradul de maturitate a unei societăți".

Elevii erau în vacanță dar de-a lungul zilelor conferinței am văzut totuși câțiva care au venit la centru singuri sau însoțiți de părinți. Am remarcat în comportamentul lor respect față de școală și față de profesorii cu care discutau și care aveau întru adevăr ultimul cuvânt. Nu știu despre ce au vorbit, de asemenea, nu am idee ce se întâmplă în perioada de activitate școlară sau la ore dar mi-ar plăcea să știu că și la noi e la fel. 

La ultima întâlnire a membrilor SEAC de la Gilching, Germania, s-a ținut și un moment de reculegere în memoria astronomului polonez Robert Sadowski care a murit în luna februarie din acest an. Tot atunci însă s-a acordat și Premiul Carlos Jaschek. Distincția poartă numele lui Carlos Jaschek (1926-1999), unul dintre fondatorii societății.

Distincția a revenit profesorului emerit Clive Ruggles de la Universitatea Leicester, Marea Britanie, unul dintre cei mai renumiți specialiști în arheoastronomie din lume.

Prezentările susținute de-a lungul întregii săptămâni științifice de la Gilching au fost interesante și atractive însă vibrațiile au fost mai intense când s-au rostit numele României, al personalităților  românești sau al diverselor locuri din țara noastră.

La sesiunea de postere, două lucrări purtau semnăturile unor cercetători români (vezi aici). S-a vorbit despre Sarmisegetusa Regia cu același interes ca despre Stonehenge, apoi despre poetul Ovidiu (cercetătoarea Doris Vickers de la Universitatea din Viena, Austria, a susținut lucrarea "Ovid Plays with Power or Power plays with Ovid?") iar profesorul Nick Campion de la University of Wales, Marea Britanie, s-a bazat în lucrarea sa invitată - "Astronomy and the State: Time, Space, Power and the Foundation of Baghdad" - pe un citat despre spațiul sacru din Mircea Eliade. După prezentarea lucrării elaborată împreună cu Dr. Magda Stavinschi - autorul principal al lucrării - a venit la mine fizicianul elvețian Roland Engfer care mi-a vorbit cu plăcere despre Dr. Werner Reichert de la Zurich Physik-Institut, profesor care după anii 1990 a strâns cărți pentru a le trimite în România. Pur și simplu, a vrut să-mi spună asta, și tot așa transmit și eu la rândul meu.

Lucrările conferinței au fost organizate pe sesiuni la care puteau să participe toți cei invitați, altfel spus, nu au fost sesiuni paralele. Așadar, am fost prezent la prezentările tuturor secțiunilor (Neolithic Cultures; Megalithic Cultures; Power of Calendar and Clocks; Chalcolithic/Bronze Age/Iron Age Cultures; Egypt, Minoan Culture; Cultures in Europe, Asia, Oceania and Africa; Cultures of North America, Meso America and South America; Antiquity; Medieval Time in Orient and Occident; Astronomy and Politics in the Modern Age).

În afară de cele menționate deja, vreau să amintesc și alte lucrări care mi s-au părut deosebit de atractive: "Calendars as Symbols of Power" (Sonja Draxler, Austria), "Astronomical Clocks-Representation of Power" (Gudrun Wolfschmidt, Germania), "The Prince P.A.Putyatin is the Forerunner of Russian Archeastronomy" (Natalyia Dmitrieva, Rusia), "Astral High-Fashion Clothing and Accessories" (Michael Rappengluck, Germania), "Among the Circles: A Geometrical Analysis of Teatro Maritimo in Villa Adriana" (Marcello Ranieri, Italia), "Early Greek Astrophysics and the Dawn of Science and Civilization" (Xenophon Moussas, Grecia), "Heavenly Power in Worldly Hands: Ancient Sky Perceptions and Social Control" (Clive Ruggles), "Comets in Political Caricatures 1790-2009" (Barbara Rappengluck, Germania).

Toate lucrările vor fi publicate într-un volum care va apărea anul viitor.

Nu în ultimul rând, vreau să amintesc și de Rolf și Ingrid Beck, una din cele opt familii care au oferit găzduire participanților la conferința SEAC de la Gilching. Amabilitatea și ajutorul logistic pus la dispoziție gratuit pentru legătura la Internet au contat în procesul de finisare a lucrării prezentate.

Observatorul astronomic și Centrul de educație pentru adulți din Gilching, locul de desfășurare a conferinței SEAC 2010. Credit: Cătălin Mosoia Aleea „ABC” din complexul educațional vhs Giclhing & Observatory Gilching situat în partea de sud a orașului. Credit: Cătălin Mosoia Credit:  Cătălin MosoiaCredit:  SEACFotografie din momentul înregistrării ca participant la conferință. Credit:  SEACCredit:  SEACSala de computere cu legătură la Internet. Credit: SEACMoment din prezentarea arheologului Williams Bruce Masse de la Los Alamos National Laboratory, SUA, intitulată „The Celestial Engine at the Heart of Traditional Hawaiian Culture”. Credit:  Cătălin MosoiaGrupul participanților la conferința SEAC 2010. Fotografia a fost realizată în holul vhs Gilching. Credit: SEAC

Comentarii



Postati comentariul

Nume

Titlu


Comentariu


Completati caracterle din imagine

Visual verification


Posteaza comentariu

Comentariul va fi vizibil dupa aprobarea lui de catre editor