Profesorul Peter Holub are 35 de ani experiență în
predarea științelor, in particular a biologiei și a fizicii.
Conduce un centru de știință care se ocupă de pregătirea cadrelor
didactice (University College of Teacher Training Carinthia,
Austria). Totodată, dezvoltă diverse proiecte educaționale pentru
elevi si profesori. Prof. Peter Holub este director al
Fachdidaktikzentrum fuer Naturwissenschaften der Pädagogische
Hochschule Kärnten, Klagenfurt, Austria. Aceasta instituție este
partener transnațional în proiectul "MaST
Networking, calitate în dezvoltarea competențelor
cheie de matematică, științe și tehnologii". Proiectul
este coordonat de Inspectoratul Școlar al Județului Călărași si are
ca parteneri naționali inspectoratele școlare ale
județelor Cluj, Iași, Sibiu, Mehedinți, Agenția Română de Asigurare
a Calității în Învățământul Preuniversitar - ARACIP, Asociația
pentru Educație și Știință "Hermann Oberth" - București și Fundația
Grupul de Inițiativă pentru Învățământul Fizicii - GIIF.
L-am întâlnit pe prof. Peter Holub la Klagenfurt, cu ocazia
vizitei de studiu la partenerul transnațional din acest proiect.
Programul pus la punct de gazde a fost bine închegat iar fiecare
obiectiv a deschis noi subiecte de discuții pe teme educaționale.
Fie că a fost vorba de spațiul de învățare extrașcolară pentru
copiii din clasele primare, de vizita la Institutului pedagogic, de
prezentarea rețelei profesorilor de matematică și științe din
Carinthia (IMST), de Talentencamp, programul pentru copiii dotați
pentru studiu, ori de excursia de studii la Koetschach Mauthen,
singura localitate independentă din punct de vedere energetic din
Austria. Merită amintit că în acest loc cu adevărat verde
Institutul pedagogic a amenajat cu sprijinul primăriei un excelent
centru de învățare unde copiii pot realiza aproximativ 50 de
experimente de știință. Nu în ultimul rând și deloc mai puțin
important, am avut ocazia de a asista la orele de curs de la o
școală care funcționează într-o veche mănăstire,
Bundesrealgymnasium Klagenfurt-Vihtring. Aici am avut ocazia de a
realiza un scurt interviu cu prof. Peter Holub despre activitatea
la catedră și comunicarea științei.
Care credeți că sunt cele mai
importante caracteristici ale unui profesor interesat de
comunicarea științei?
Prof. Peter Holub: Mai întâi, trebuie să-i
placă să fie profesor, să îndrăgească știința și copiii, să aibă
cunoștințe teoretice solide și să fie entuziast. Apoi, să fie
conștient că nu toți elevii vor alege să studieze discipline
științifice ci numai o parte dintre ei; prin urmare, să facă în așa
fel încât obiectivele principale din activitatea de predare să fie
ținte accesibile.
Ce spuneți despre proiectul în care sunteți implicat alături de
profesorii colegi din România?
Prof. Peter Holub: Nu cred că predarea științei
în funcție de toate celelalte discipline este o practică obișnuită.
Fie că e vorba de Austria sau de România. Cu alte cuvinte,
profesorii de biologie se gândesc doar la biologie, profesorii de
chimie se gândesc doar la chimie iar profesorii de fizică se
gândesc doar la fizică. Știința este o combinație a disciplinelor.
Prin urmare, cred că cel mai important lucru ar fi să prezentăm
proiecte de știință integrată unde, de exemplu,
profesorii de fizică sunt atenți la ce se întâmplă în biologie si
viceversa. Vrem să învățăm din experiența voastră și să pregătim
experimente simple pe care să le poată realiza orice profesor. Cred
că ați putea învăța de la noi câte ceva privind practica predării
științei integrate. Noi am putea afla cum ați ajuns să fiți atât de
buni la matematică.
Care este opinia dvs personală privind predarea științei?
Fizica, chimia, matematica, biologia, trebuie predate fiecare în
parte sau în mod integrat?
Prof. Peter Holub: Predarea științei în mod
integrat este o fantezie. Profesorii au cunoștințe profunde în
disciplinele științifice pe care le predau și ar trebui să lucreze
împreună cu ceilalți profesori. Există însă și un risc: dacă
vom lucra împreună s-ar putea spune imediat că trebuie redus
numărul de ore de la o disciplină sau alta.
Pare că suntem în preajma unui paradox. Care ar fi soluția?
Prof. Peter Holub: Ar trebui să antrenăm
profesorii astfel încât să vorbească unul cu altul. De asemenea, ar
trebui să-i determinăm să lucreze împreună și astfel să obțină mai
multe cunoștințe despre celelalte discipline.
Calitatea de profesor MaST, profesor format în cadrul
proiectului MaST Networking, s-ar putea obține în urma
unor cursuri care să se finalizeze cu diplomă?
Prof. Peter Holub: E o idee aplicabilă în țări
unde interesul este mare. Am spune că profesorul MaST știe mai
multe despre alte discipline și le pune în legătură unele cu
altele, le inter-relaționează.
Care vor fi următorii pași pe care îi faceți ca partener în
proiectul MaST?
Prof. Peter Holub: Ar trebui să comunicăm ce
facem. De asemenea, ar trebui să avem o bună diseminare și poate
noi proiecte care să fie centrate mai mult pe profesor.
Proiectul MaST își propune să faciliteze integrarea tinerilor și
adolescenților în societatea contemporană care se bazează pe
cunoaștere prin creșterea calității furnizării educației şi
dezvoltarea competenţelor cheie în domeniul MaST (matematică,
științe și tehnologii).
Potențialul de care dispune acest proiect pilot - ateliere de
inovare și creativitate, concursuri, expoziții și festivaluri de
știință - poate deveni resursă esențială pentru întreaga comunitate
educațională.
Amănunte despre proiect aici.
"Soluțiile colegilor austrieci
pot fi adaptate la specificul învățământului preuniversitar
românesc. Mă refer la selecția pe care o fac în învățământul
gimnazial atât în ceea ce privește calificarea profesională a
cadrelor didactice cât și la nivelul atins în învățământul primar
de către elevi."
Prof. dr. Constantin Tudor, inspector
școlar general al ISJ Călărași, manager al proiectului MaST
"Spre deosebire de noi, colegii austrieci au o putere
deosebită în a spune lucrurilor pe nume: 30% dintre elevi sunt
pentru gimnaziu și restul pentru școala generală pe care ei o
numesc Hauptschule. Unii au curriculum-ul la decizia şcolii centrat
pe extindere iar ceilalți pe aprofundare."
Prof. Nicu Miron, inspector de
matematică, ISJ Iași
"Sistemul de învățământ din
Austria este un sistem dinamic și care se află în proces de
transformare, în special în direcția descentralizării. Am observat
o implicare deosebită, inclusiv a comunității locale, în mai multe
proiecte care impresionează în ceea ce privește resursele umane și
formarea inițială a profesorilor. Am reținut de asemenea și o serie
de aspecte din zona aplicabilității noțiunilor teoretice pe care
copiii le învață la școală. Remarc implicarea elevilor în proiecte
și programe de știință, de protejare a mediului și de eficientizare
a consumului de energie."
Prof. Florin Droc, președintele
Asociației pentru Educație și Știință "Hermann Oberth"