Peste 100 de
chimiști români și străini s-au reunit pe 24 iunie la București în
cadrul celei de a cincea ediții a Conferințelor de Chimie
Contemporană. De data aceasta, simpozionul a fost dedicat Anului
Internațional al Chimiei și programului comun al Academiei Române
cu Societatea Germană de Chimie. Așa am avut ocazia să cunosc
specialiști de marcă în domeniul chimiei pure și aplicate iar cu
câțiva dintre ei chiar să discut despre ciclul de prelegeri
Nenițescu-Criegge, comunicarea științei, educația pentru chimie,
și, nu în ultimul rând, dacă întru adevăr știința e
distractivă.
Anul Internațional al Chimiei 2011
La inițiativa Uniunii Internaționale de Chimie Pură și Aplicată
(IUPAC) și a UNESCO, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a
proclamat 2011 drept Anul Internațional al Chimiei. Scopul declarat
a fost conștientizarea în rândul publicului larg a rolului și
contribuției chimiștilor în dezvoltarea civilizației umane și în
rezolvarea problemelor globale ale omenirii; nu în ultimul rând, se
dorește creșterea interesului tinerilor pentru acest domeniu al
științei. Întâmplător sau nu, momentul coincide cu împlinirea unui
secol de la înființarea Asociației Internaționale a Societăților de
Chimie și a 100 de ani de când cercetătoarea Marie Curie a primit
Premiul Nobel pentru Chimie.
În România
La această a cincea ediție, Conferințele de Chimie Contemporană
- organizate anual la București de către Academia Română,
Societatea de Chimie din România, Biblioteca Chimiei și compania
Syscom 18 - au luat forma unui simpozion dedicat Anul Internațional
al Chimiei 2011 dar și programului comun al Academiei Române cu
Societatea Germană de Chimie.
Participanții au avut ocazia să asiste la prelegerile susținute
de prof. Henning Hopf de la Universitatea Tehnică Braunschweig din
Germania, de Acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, de
Prof. Dr. ing. Sorin Ioan Roșca, președintele Societății de Chimie
din România, și de Dr.ing. Petru Filip, director al Centrului de
Chimie Organică "Costin D. Nenițescu" al Academiei Române.
Programul de conferințe Nenițescu-Criegge
Societatea Germană de Chimie a inițiat cu mai multe societăți
similare din Europa programe comune, conferințe cu nume dublu - un
nume al unui chimist german renumit și un nume al unui chimist de
mare reputație din țara respectivă.
"România este printre puținele țări cu care Societatea Germană
de Chimie are un asemenea program. Țara noastră este reprezentată
prin numele lui Nenițescu - dupa parerea mea, cel mai mare chimist
român din toate timpurile și cel mai cunoscut și în străinătate -
iar Germania prin numele profesorului Criegge. Acesta s-a născut în
același an cu Nenițescu, a colaborat cu el, au fost prieteni, au
lucrat în domeniu apropiat și astfel, perechea s-a format oarecum
de la sine" ne-a declarat acad. Ionel Haiduc, președintele
Academiei Române.
Chemofobia și comunicarea chimiei către
public
Noi, cei din publicul larg, știm destul de puține lucruri despre
tendințele din chimie și în general se pare că vedem mai ales
partea negativă a medaliei. "Unul din scopurile Anului
Internațional al Chimiei 2011 este chiar popularizarea chimiei în
societate. Pentru că la ora actuală se constată, în toate țările
avansate și nu numai, o adevărată chemofobie, fuga, teama de
chimie. Și asta pentru că poluarea este privită ca o răspundere și
vină a chimiei dar tot chimia este cea care și rezolvă problemele
poluării și încearcă să o prevină. Este vorba de o tendință mai
nouă, așa numita chimie verde care previne poluarea, nu o
tratează după ce s-a produs", ne-a declarat acad. Ionel Haiduc.
Am profitat de ocazie și am încercat să aflăm opinia domniei
sale despre stadiul în care consideră că se află comunicarea
chimiei în România. "În prea mică măsură se vorbește despre chimie
și, uneori, îmi pare rău, dar jurnaliștii fac câte o greșeală
chimică din cauza traducerii unor termeni, ca de exemplu, silicon
din limba engleză care înseamnă siliciu. Ei folosesc termenul
silicon și atunci se confundă cu altceva! E o chestie banală și
totuși uitată de mulți".
Invitatul special
Conferințele de Chimie Contemporană l-au avut în centrul
atenției pe Prof. Henning Hopf de la Universitatea Tehnică
Braunschweig din Germania. Prezentarea sa a fost extrem de tehnică
și întrebat de ce a ales această abordare prof. Hopf a raspuns:
"Trebuia să fie așa! Ştiinţa are de-a face cu complexitatea lumii.
De fapt, cu fiecare zi care trece, aflăm din ce în ce mai multe
lucruri despre cât de complexă este lumea. Şi de aceea, este foarte
dificil să prezinți știința pentru publicul larg, în cuvinte
simple. Acest lucru nu este imposibil dar atunci când faci
prezentarea prea simplă, pierzi mult din atractivitate."
Tot mai des în ultima vreme se spune că știința este
distractivă, e cool. Să fie oare așa?! "În chimie, la fel
ca în ştiinţele experimentale, înveți să fii foarte răbdător. Unele
experimente trebuie să fie repetate de foarte multe ori. De multe
ori, acest lucru nu este interesant, este doar rutină. Prin urmare,
ştiinţa este și plictisitoare. Guvernele încearcă să convingă
tinerii de azi să se îndrepte spre ştiinţă. Şi fac asta spunând ca
ştiinţa este distractivă. Dar, știința este distractivă numai dacă
îți reușesc experimentele! Multe din zilele mele de laborator, nu
sunt distractive ci plictisitoare. Zilnic merg în același loc și
fac lucruri pe care le urăsc. Prin urmare, știința înseamnă muncă
asiduă", susține invitatul special al conferințelor de chimie
contemporană.
Domnule profesor Hopf, care este obiectivul chimiei?
"Chimia își propune să facă viața de zi cu zi mai ușoară, mai
simplă, mai colorată, mai sănătoasă și mai interesantă. Chimia este
o știință care se preocupă de calitatea vieții. Pe termen lung are
obiective concrete, de exemplu, îmbrăcăminte mai bună și alimente
mai hrănitoare și mai sănătoase".
Zilnic apar noi produse și tehnologii obținute cu ajutorul
științei. Acestea rezolvă anumite aspecte ale vieții cotidiene dar
au și efecte în mediul înconjurător. Cum comentați ideea
întoarcerii la natură?
"Nu cred că este posibilă și nici nu cred că e de dorit. Lumea
în care trăim este foarte artificială și consider că e un lucru
bun. Dacă presupunem că vom reveni la natură trebuie să fim
conștienți că trebuie să plătim un preț foarte mare. În esență,
viața noastră ar fi mai scurtă și deloc mai bună. Eu sunt unul din
cele mai bune exemple: în urmă cu 20 de ani am avut cancer și eram
aproape ca un cadavru viu. Am supraviețuit și acum sunt sănătos
datorită medicinii și chimiei moderne", a conchis prof. Henning
Hopf.
Educația pentru chimie
Pornind de la chestiunea predării științei/științelor sub forma
modulelor integrate - spre deosebire de predarea fiecărei
discipline în parte - am încercat să aflăm metoda preferată de
Prof. dr. ing. Sorin Ioan Roșca, președintele Societății de Chimie
din România.
"În esență, împărțind realitatea în discipline diferite, școala
face un fel de schematizare care se depărtează de realitate. Și
asta pentru că nu își poate permite altfel. Nu se mai poate lucra
ca pe vremea lui Aristotel. Ar fi prea costisitor! Așa că
învățământul este schematizat în discipline. Nu este cea mai bună
soluție dar totuși este cea mai fezabilă din punctul de vedere al
costurilor. Altfel, ar fi extraordinar de scump".
Cu toate acestea, Prof. Roșca sugerează că abordarea integrată a
științelor ar fi utilă mai ales în învățământul superior. Astfel,
studentul ar avea posibilitatea de a cunoaște problemele care
trebuie rezolvate așa cum sunt în realitate. Natura sau
societatea propun spre soluționare chestiuni complexe și care nu
înseamnă numai o problemă de matematică sau de chimie. "Astfel,
ajungem la ideea potrivit căreia cercetarea științifică trebuie să
fie o componentă a procesului de învățământ", mai susține
președintele Societății de Chimie din România.
"Din păcate, trebuie să abordăm știința pe discipline dar nu
trebuie să uităm că avem nevoie și de rezolvarea unor probleme
integrate. Mai este un aspect important: dacă nu se face la un
nivel corespunzator atunci dăm înapoi. Și nu în ultimul rând,
profesorii trebuie pregătiți pentru așa ceva" concluzionează prof.
Sorin Roșca.
Conferințele, generatoare de idei
Printre tinerii participanți la Conferințele de Chimie
Contemporană s-a aflat și drd. Laura Chirilă de la care am încercat
să aflăm cât de relevante pentru propriile preocupări științifice i
s-au părut lucrările prezentate.
"Titlul conferinței sugerează ideea unor cercetări actuale,
inedite în domeniul chimiei organice, plecând de la sinteza și
caracterizarea unor structuri moleculare, neconforme conceptelor
clasice privind morfologia lor și respectiv cel al arhitecturii
unor molecule complexe, cu perspectiva utilizării lor. Consider că
o conferință, mai ales una de talie internațională, reprezintă
pentru tinerii cercetători în formare o mare ispită din care se
poate inspira sau își poate concentra efortul conceptual pe anumite
direcții, cu furnizarea de noi idei și deschiderea de noi
orizonturi" susține drd. Chirilă.
Precizăm că activitatea cercetătoarei de la Iași este axată pe
studiul sintezei, caracterizării și testării pe suporturi textile a
unor noi coloranți cu diferite metale. Acesta este și obiectivul
părții experimentale a tezei sale de doctorat pe care urmează să o
susțină în curând.
Drd. Laura Chirilă face parte din grupul țintă de doctoranzi al
proiectului de burse doctorale - "O investiție în inteligență" -
Brain, de la Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" din Iași,
Facultatea de Textile-Pielărie și Management Industrial, proiect
finanțat de către Fondul Social European și Guvernul României. Este
autoare a nouă articole publicate dintre care trei cotate ISI, a
participat cu lucrări la numeroase conferințe internaționale și
naționale și are două cereri de brevet la OSIM. A fost și este
implicată într-un colectiv de cercetare al unui proiect IDEI, și nu
in ultimul rând, a efectuat un stadiu de cercetare externă în
Germania la DWI an der RWTH Aachen e.V. University.
Publicații-vedetă ale Conferințelor de Chimie
Contemporană
Revista de Chimie - fondată în anul 1949 - și
Revista de Materiale Plastice - fondată în anul
1964 - au fost, dealtfel ca la fiecare ediție a manifestării
științifice, publicațiile-vedetă ale conferinței. Ambele publicații
sunt editate de SC Biblioteca Chimiei SA și sunt cunoscute
în toată lumea. Asta pentru că sunt recenzate în Chemical
Abstracts, Current Contents și Analytical Abstracts și sunt incluse
în indexul pentru publicaţii ştiinţifice al Institute for
Scientific Information (ISI), Philadelphia, SUA. Articolele
abordează subiecte din domeniile chimie, petrochimie, inginerie
chimică, echipamente de proces, biotehnologie și protecţia mediului
(Revista de Chimie) dar și materiale plastice, elastomeri,
fire și fibre sintetice, materiale compozite, sinteză,
caracterizare şi inginerie (Materiale Plastice).
Nelia Mihăilă, director al SC Biblioteca Chimiei SA, remarcă
lucrarea profesorului Henning Hopf intitulată "Cum
interacționează grupele funcționale? Studii pe Ciclofani" și
precizează că se încadrează în ciclul Prelegerile
Nenițescu-Criegge, organizate în colaborare de către cel mai
înalt for științific și cultural din România, Academia Română, și
prestigioasa Gesellschaft Deutscher Chemiker (Societate a
Chimiștilor Germani). Aceste conferințe sunt susținute, în
fiecare din cele două țări, de către o mare personalitate a chimiei
din țara parteneră, sub forma unor prelegeri, în centre academice
de renume. "Alegerea conferențiarilor se face de către forul
științific semnatar al acordului din țara parteneră. Ei prezintă
date din viața și opera celor doi mari savanți - ambii născuți în
anul 1902 și între care a existat o îndelungată colaborare în anii
1950-60 - precum și dezvoltări ulterioare ale domeniilor de studiu
abordate de către Costin D. Nenițescu și Rudolf Criegee", a mai
precizat Mihailă.
La rândul ei, Carmen Ioan, redactor-șef al publicațiilor
"Revista de Chimie" și "Materiale Plastice", susține că
manifestarea a fost un bun prilej pentru evidențierea
cercetătorilor români din domeniu. "Simpozionul pe care-l organizăm
anual este în sine o activitate de popularizare a contribuției
decisive a chimiei la progresul umanității. La nivel global,
celebrarea Anului Internaţional al Chimiei cuprinde o serie de
activități educative și interactive, cu scopul de a atrage tinerii
către această știință și atenția oamenilor asupra rolului pe care
îl joacă chimia în viața noastră, pornind de la gastronomie pînă la
medicină și tehnologie. La nivel local, ne dorim să prezentăm și să
promovăm contribuția semnificativă a chimiștilor români, a căror
muncă de cercetare și realizări se regăsesc parțial și în
articolele din Revista de Chimie și Materiale Plastice."
Ar mai fi de spus că, la fel ca în fiecare an, cele două reviste
au premiat în cadrul conferințelor cele mai bune articole
publicate. Astfel, Materiale Plastice a apreciat lucrarea
intitulată "Stress analysis in adhesive cylindrical assemblies made
by hybrid materials" semnată de Ovidiu Nemeș, Frederic Lachaud,
Abdelkader Mojtabi, Marian Borzan și Ștefan Grigoraș; Revista
de Chimie a evidențiat două articole, "Studii de spectroscopie
de impedanță electrochimică a titanului și oțelului inoxidabil în
medii biologice" - semnat de Rodica Popescu, Anca Cojocaru și
Adrian Cristian Manea - și "Investigarea prin spectroscopie de
impedanță electrochimică a electrodepunerii microfirelor de ZnO din
azotați prin metoda Template" - semnat de Marian Sima, Adrian
Cristian Manea, Mariana Sima și Teodor Vișan.
Mecena
Syscom 18 este acționar principal al societății Biblioteca
Chimiei și sponsorul unic al Conferințelor de Chimie Contemporană.
Compania are domeniul principal de activitate legat de automatizări
industriale și sisteme de măsură cu multiple aplicații și în
domeniul chimiei. Detalii pe website-ul companiei aici.
Note:
1.
Banca Naţională a României a pus recent în circulaţie, în scop
numismatic, o monedă din argint, cu tema Anul Internaţional al
Chimiei 2011.
Aversul prezintă o compoziţie care redă un fragment din tabelul
periodic al elementelor, câteva recipiente de laborator,
reprezentarea unei molecule şi un microscop; în partea superioară,
inscripţia în arc de cerc "ROMANIA", valoarea nominală "10 LEI" şi
stema României.
Reversul prezintă portretul chimistului român Costin Neniţescu
şi inscripţia în arc de cerc "COSTIN NENITESCU"; sub portret, sigla
Anului Internaţional al Chimiei 2011; în dreapta, anul aniversar
"2011" şi o compoziţie care sugerează un experiment, simbolul
atomului şi formulele a doi compuşi chimici sintetizaţi de Costin
Neniţescu; la exterior, inscripţia în arc de cerc "ANUL
INTERNATIONAL AL CHIMIEI".
Amănunte despre emisiunea numismatică
aici.
2.
Detalii despre Anul Internaţional al Chimiei 2011 aici.
3.
Amănunte despre Biblioteca Chimiei și în articolul
(Re)descoperă știința atomilor la Biblioteca Chimiei
(luni, 8 noiembrie, 2010), aici.