Mihnea Gheorghiu,
scriitor, traducător, cineast, om de cultură, membru titular al
Academiei Române, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi
Audiovizual, a murit pe 11 decembrie.
Academia Română a emis următorul
NECROLOG
Comunitatea academică anunţă cu durere că în ziua de 11decembrie
s-a stins din viaţă scriitorul, traducătorul şi cineastul, omul de
cultură, Mihnea Gheorghiu, membru titular al
Academiei Române, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi
Audiovizual.
Născut a 5 mai 1919 în Bucureşti, Mihnea Gheorghiu a făcut
studiile liceale la Craiova, cele universitare la Facultatea de
Litere şi Filozofie a Universităţii din Bucureşti şi în 1947
şi-a dat doctoratul în litere şi filozofie. A continuat
specializarea în Franţa, Italia, Marea Britanie şi SUA. În anul
1964 a devenit doctor docent. De-a lungul anilor a desfăşurat o
bogată activitate didactică fiind lector şi conferenţiar de limbă
engleză la Academia de Studii Economice, profesor şi şeful Catedrei
de limbă engleză la Universitatea din Bucureşti, profesor şi şef al
Catedrei de teatrologie şi filmologie la Institutul de Artă
Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. A fost redactor fondator
al revistei "Secolul XX" şi preşedinte al Uniunii Cineaştilor din
România.
Mihnea Gheorghiu a debutat în anul 1937 cu o suită de poeme,
reunite în volumele "Anna-Mad" şi "Ultimul peisaj al oraşului
cenuşiu", urmate de volumele "Balade", "Ultimul peisaj",
"Întâmplări din Marea Răscoală". Atras de personalitatea
domnitorului cărturar Dimitrie Cantemir, Mihnea Gheorghiu i-a
dedicat două romane cu caracter eseistic - "Două ambasade",
reluat sub titlul "A venit un om din răsărit". Au urmat romanul
"Enigma din strada presei", volumul de povestiri după piesele lui
Shakespeare, "Cele două roze". Ca dramaturg, a scris mai multe
drame istorice, prezentate pe scenele din România şi din
străinătate dintre care amintim: "Tudor din Vladimiri", "Istorii
dramatice", "Zodia taurului", "Patetica '77", la care se adaugă
scenariile de filme pentru "Porto-Franco", "Tudor", "Zodia
Fecioare", "Pădurea pierdută", "Cantemir", "Hyperion", Tănase
Scatiu", "Burebista". O bună parte din activitatea sa a fost
dedicată traducerilor antologice din limba engleză a întregii opere
a lui Shakespeare şi Walt Whitman ca şi a unor scrieri ale lui
Robert Burns, F. Cooper, Ch. Dickens, T. Williams ş.a. Cu acelaşi
spirit de erudiţie şi subtilitate, a scris studii şi eseuri
de critică şi istorie a culturii adunate în volumele "Modalitatea
conformistă a artei", "Orientări în literatura străină", "Scene din
viaţa lui Shakespeare", "Scrisori din imediata apropiere" ş.a.
Ca recunoaştere a valorii operei sale, Mihnea Gheorghiu a fost
ales ca membru în numeroase instituţii de prestigiu din ţară şi din
străinătate şi vom aminti doar: membru al Uniunii Scriitorilor din
România, al Uniunii Cineaştilor din România, al Academiei Mondiale
de Prospective sociale, al Academiei de Istorie din Caracas, al
Asociaţiei internaţionale Shakespeare, al Academiei de Ştiinţe din
New-York ş.a. Pentru opera sa, Mihnea Gheorghiu a fost distins cu
mai multe premii intre care premiul "Ion Luca Caragiale" al
Academiei Române, al Uniunii Cineaştilor, premii speciale ale
festivalurilor de film de la Barcelona, Buenos Aires şi Cork,
premiul special "Crucea Sudului" la Mar del Plata şi cu premiul
"Erasmus". De asemenea, a fost distins cu titlu de doctor
Honoris causa al mai multor instituţii de învăţământ
superior. A fost decorat cu "Meritul Cultural" clasa I, Ordinul
"Apărarea Patriei", Ordinul "Pentru Merit", Ordinul Literelor şi
Artelor (Franţa), Ordinul pentru Merit (Germania), Ordinul
Republicii Italiene, Italian Order of Merit, Order of Orange-Nassau
(Olanda). Oraşul New Orleans i-a decernat titlul de cetăţean de
onoare.
A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul
1974, titular în 1996.
Prin întreaga sa operă şi activitate, academicianul Mihnea
Gheorghiu rămâne în memoria noastră ca un reper al vieţii culturale
din ţara noastră ale cărui contribuţii se înscriu în istoria
culturii româneşti contemporane.