Reproducem în întregime conținutul documentului: 

"APELUL ACADEMIEI ROMÂNE 

Prin tradiţie şi prin statut, Academia Română nu participă direct la viaţa politică a ţării. Obiectivele ei presupun o totală independenţă faţă de ideologiile de partid şi faţă de orice angajament electoral, dar ca instituţie de bază a naţiunii, Academia este un observator atent şi echidistant al societăţii româneşti. 

Poporul nostru este confruntat cu o gravă criză, care nu se mărgineşte la domeniul economic, ci priveşte ansamblul vieţii şi al viitorului său. Academia Română, un adevărat parlament cultural, este datoare să fie apărătoarea intereselor fundamentale ale românilor şi nu poate trata cu nepăsare frământările actuale de pe scena publică şi politică. 

În condiţiile actualelor mişcări politice, a nemulţumirilor cu privire la situaţia economică dar şi morală din ţară, ne adresăm întregii clase politice, îndemnând-o să dovedească, în acest moment delicat, nu doar maturitate, responsabilitate, luciditate şi echilibru, ci şi bună-credinţă, cooperare şi participare la dialog. 

Economia, educaţia, sănătatea, ştiinţa şi cultura naţională, exploatarea resurselor naturale ale României numai în interesul poporului român sunt probleme care preocupă pe membrii şi cercetătorii Academiei Române. 

Întreaga ţară, aşteaptă de la oamenii politici, soluţii economice şi sociale de dezvoltare durabilă a ţării, de atenuare a efectelor crizei economice. Aşteptăm o competiţie a ideilor bune, a programelor performante şi a acţiunilor perseverente, în dialogul atât de necesar pe scena publică şi la tribuna parlamentară. 

Pentru elaborarea şi aplicarea programelor de dezvoltare, Academia Română îşi oferă competenţa si experienţa, având ca exemplu activitatea iluştrilor noştri predecesori în multe momente grele ale României. 

Considerăm că numai dialogul cu toate forţele politice, sindicale, patronale şi cu societatea civilă, poate conduce la cele mai bune soluţii pentru România, soluţii bazate pe profesionalism, bună credinţă si moralitate. 

Elite, oameni competenţi şi performanţi, buni slujitori ai interesului naţional se găsesc în partidele politice, societatea civilă, economie, mediul academic şi universitar. Promovând chemarea lor la acţiune publică în comun, la dialog şi nu la confruntare, se pot găsi căi spre mai binele ţării şi al tuturor cetăţenilor săi. 

Biroul Prezidiului Academiei Române

18 ianuarie 2012" 

Documentul este disponibil și pe website-ul Academiei Române, click aici.

Ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu a fost declarată Ziua Națională a Culturii prin Legea 238/2010.

Ziua Culturii Naționale a fost inaugurată anul trecut de Academia Română în cadrul unei manifestări organizată de Academia Română, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă şi Biblioteca Academiei Române. Cu aceasta ocazie, Acad. Eugen Simion a precizat că Ziua Culturii Naţionale a fost gândită ca o zi de reflecţie asupra a ceea s-a  făcut, cum s-a făcut şi, mai ales,  ce trebuie să facem. Propunerea ca ziua de naştere a lui Eminescu să fie Ziua Culturii Naţionale aparţine Secţiei de Filologie şi Literatură.

Detalii despre profesorul Clément Sanchez aici.

Primul observator ESO a fost La Silla. El a fost construit în munții din Chile la o altitudine de 2400 de metri. Se află la sudul Deșertului Atacama și la 600 de km nord de Santiago de Chile, capitala statului și cel mai mare oraș din Chile. A urmat Observatorul Paranal însă ESO continuă să dezvolte proiecte care mai de care mai îndrăznețe.

În prezent, ESO este partenerul european în cadrul celui mai mare proiect astronomic al momentului numit ALMA și care presupune realizarea unui telescop care să revoluționeze domeniul observațiilor astronomice. De asemenea, ESO intenționează să construiască și telescopul E-ELT despre care se spune că va fi cel mai mare ochi care privește cerul.

Activitatea ESO este sprijinită de 15 state membre: Austria, Belgia, Brazilia, Cehia, Danemarca, Franța, Finlanda, Germania, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Marea Britanie.

Cele mai importante 50 de momente din istoria de o jumătate de secol a Observatorului European de Sud sunt disponibile aici.

Ochiul bionic este poate cea mai spectaculoasă din tehnologiile care pare să-și facă intrarea în circuitul comercial de anul acesta. Vorbim de retină artificială, mai degrabă un sistem care are rol de proteză pentru retină. E vorba de o serie de implanturi la nivelul nervului optic care vor oferi persoanelor nevăzătoare o primă formă de vedere. În esență, sistemul este alcătuit din cipuri și o rețea de fotosenzori.

Specialiștii anunță că ledul câștigă definitiv competiția cu becul clasic. Sistemele de iluminat pe bază de leduri au eficiență sporită și, de anul acesta, prețuri accesibile.  Ledurile vor înlocui becurile cu incandescență și, în unele locuri, chiar lămpile fluorescente.

Anul acesta apare sistemul de operare Windows 8 dar și supercomputerele chinezești. Pentru prima dată, China construiește supercomputere pe baza propriilor circuite integrate. Experții asociază acest moment cu intrarea Chinei în rândul țărilor producătoare de tehnologie de vârf.

Imprimanta tridimensională va da formă corpurilor imaginate pe computer. Printre beneficiari se află în primul rând, laboratoarele de tehnică dentară sau companiile care produc bijuterii.

Anul 2012 va fi anul în care autoturismele hibride vor avea o piață închegată - estimarea experților se bazează pe creșterea numărului de producători care oferă astfel de modele de vehicule. Nu-i de mirare că se vor înmulți și staţiile de încărcare rapidă pentru vehiculele electrice.

Revenind la inima sau creierul computerelor, performanța cipurilor este în creștere continuă și se pare că de anul acesta dimensiunile lor vor fi din ce în ce mai conturate astfel că vor arăta ca niște cuburi.

Specialiștii sunt de părere că 2012 este anul decisiv pentru o tehnologie costisitoare de realizare a cipurilor pe bază de siliciu cu ajutorul luminii ultraviolete extreme - aceasta ar duce la trasarea unor caracteristici mult mai fine pe cipurile pe bază de siliciu.

Dacă de câțiva ani de zile ne-am obișnuit cu milionarii care devin turiști spațiali, de anul acesta o să auzim din ce în ce mai multe despre navele spaţiale private construite tot de milionari care par să reușească ceea ce nu au izbutit autoritățile: crearea de companii care să transporte în spaţiu oameni şi mărfuri la prețuri mult mai mici decât costurile unei lansări pregătite de o agenție spațială cum ar fi NASA.

Exo-schelete pentru paraplegici reprezintă saltul pe care tehnologia din domeniu îl face de la căruciorul cu rotile. Persoanele care au membrele inferioare paralizate se vor îmbrăca cu exo-schelete robotizate. Iniţial, aceste maşini inteligente vor ajuta la reabilitarea pacienţilor, însă ulterior, exo-scheletele robotizate îi vor ajuta să se deplaseze dintr-un loc în altul.

Nu se știe dacă anul acesta va avea loc vreo întâlnire de gradul 3. Experții susțin însă că noile telescoape şi instrumente performante vor ghida astronomii către sute de planete care orbitează stele străine și, astfel, ni se vor dezvălui planete care din perspectiva mărimii, a compoziției și a temperaturii sunt potrivite pentru viața așa cum o înțelegem noi.

Mai multe informații sunt disponibile în revista IEEE Spectrum, aici.

Pentru The Year in Pictures, Science, click aici.

Pentru 365 days: Nature's 10. Ten people who mattered this year, Nature, click aici. 

Pentru grupajul The Year in Science, Nature, click aici.

Pentru Breakthrough of the Year, 2011, Science, click aici (necesita abonament).

Pentru Best Environmental Photos of 2011, National Geographic, aici.

Pentru Five Future Techs for Passenger Air Travel, click aici.

Pentru 10 Biggest Gadgets of 2011, articol scris de Chris Pollette, How Stuff Works, click aici. 

Pentru 10 Fun Office Toys and Gadgets, articol scris de Robert Lamb, How Stuff Works, click aici. 

Pentru 5 Tips for Choosing the Right E-reader, articol scris de Chris Warren, How Stuff Works, click aici. 

Pentru 10 Things to Look For When Buying a Laptop, articol scris de Wesley Fenlon, How Stuff Works, click aici. 

Pentru Top People of 2011, articol scris de Jef Akst, The Scientist, click aici. 

Pentru 10 biggest stories for 2011, articol scris de by Becky Crew, Cosmos Online, click aici.

Nu in ultimul rand, recomand sectiunea dedicata stiintei de la National Geographic, click aici.

Lucrarea va fi publicată în revista Nature.

Amănunte aici.

Detalii aici.

Mircea Dumitru (n. 1960) a obținut doctoratul în filosofie la Universitatea Tulane din New Orleans în mai 1998 şi, două luni mai târziu, cel de-al doilea doctorat, la Universitatea din Bucureşti. 

Prof. dr. Dumitru este specialist în logică filosofică, logică simbolică, filosofia limbajului, metafizica modalităţilor, epistemologie, filosofia minţii. A susținut conferinţe şi cursuri la Universitatea "Jean Moulin", Lyon 3, Universitatea din New York, Universitatea din Helsinki. În prezent este profesor la Departamentul de filosofie teoretică şi logică al Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Detalii și aici.

Daniel Iftimescu, vicepreședinte al Fundației Antarctica Română, precizează într-un comunicat de presă "demersul exploratorului Teodor Negoiță pentru inaugurarea unei baze românești de cercetare în Antarctica a început în anul 1997, în cadrul ședinței Tratatului Antarctic, la care România aderase încă din anul 1971".

Iftimescu mai spune că acordul prin care Australia a donat Fundației Antarctica Română una dintre bazele sale de cercetare de pe coasta de est a Antarcticii (Stația Law) a fost semnat cu ocazia întâlnirii anuale a Tratatului Antarctic de la Stockholm din anul 2005. Tot atunci s-a stabilit ca stația să se numească Law-Racoviță, în memoria celor doi cunoscuți exploratori, australianul Phillip Garth Law (1912-2010) și românul Emil Racoviță (1868-1947).

Stația Law-Racoviță-Negoiță este singura stație românească de cercetare din Antarctica. 

Lista integrală a Premiilor Academiei Române pe anul 2009 este disponibilă aici .

Prezentăm integral comunicatul primit de la Biroul de presă al ANCS:

"In memoriam astrului polar românesc, Teodor Gheorghe Negoiță

ANCS sărbătorește pe 1 decembrie 20011 Ziua națională a României, dar tot aceeași zi marchează și o altă sărbătoare mai puțin cunoscută, și anume,  Ziua Internațională a Antarcticii, stabilită prin semnarea Tratatului Antarctic la 1 Decembrie 1959.  

Acesta, reglementează relațiile internaționale în raport cu Antarctica, singurul continent de pe Pământ fără populație umană băștinașă, și îl definește ca fiind tot uscatul, împreună cu banchizele aflate la sud de paralela de 60° latitudine sudică. Tratatul, care a intrat în vigoare în 1961, semnat de 47 de țări, face din Antarctica o rezervație științifică, stabilește libertatea de cercetare științifică și interzice activitățile militare pe continent. Trebuie subliniat că a fost primul acord de control al armamentului semnat în timpul Războiului Rece (1947-1991) şi astfel regăsim cercetarea în calitatea ei de ambasador al păcii.

Pentru a marca această zi de pace şi libertate a tuturor naţiunilor, în anul 2010, s-a convenit ca în fiecare an,  la 1 decembrie, să fie sărbătorită Ziua Antarcticii. Ca urmare, mai multe instituţii de cercetare organizează evenimente adresate publicului larg (http://www.apecs.is/antarctica-day) și se organizează și un seminar on-line "Antarctica Day Webinar" la care se poate participa accesând adresa  http://www.uarctic.org/SingleNewsArticle.aspx?m=83&amid=12172.

Cu ocazia acestei zile,  Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică aduce un omagiu in memoriam liderului cercetării polare românești, Teodor Gheorghe Negoiță, cercetător, explorator, director al Institutului Român de Cercetări Polare și președinte al Fundației Antarctice Române și nu în ultimul rând,  un om care, cu dedicaţie, profesionalism şi perseverenţă a marcat interesul naţional în regiunile polare, îndeosebi în zona antarctică.

Personalitate științifică remarcabilă şi-a adus contribuţia la cercetările Comunităţii Europene în domeniul polar. A propus şi consolidat participarea României în proiectul european de succes "The European Polar Consortium: Strategic Coordination and Networking of European Polar RTD Programmes" - EUROPOLAR, în cadrul căruia s-a implicat activ în calitate de membru în Comitetul Ştiinţific Consultativ şi în Comitetul pentru Infrastructuri (EPICOM). Totodată, a colaborat în cadrul echipei europene care a iniţiat proiectul de infrastructuri de cercetare de interes european "Aurora Borealis - Icebreaker, drilling platform and multi-purpose research vessel".

Primul român care a atins Polul Nord în 1995,  a organizat și condus numeroase expediții în Arctica și Antarctica și a reprezentat România la ședințele Tratatului Antarctic, începând cu anul 1997.

În anul 2006, Teodor Gheorghe Negoiță a pus bazele primei și singurei stații de cercetări polare românești în Antarctica, denumită Law-Racoviță.

Datorită competenței și seriozității sale în relațiile cu partenerii străini, cu prilejul întâlnirii anuale a Tratatului Antarctic, care s-a desfășurat în orașul Stockholm (Suedia) în iunie 2005, s-a semnat un acord prin care Australia a cedat Fundației Antarctice Române, condusă de Teodor Negoiță, una dintre bazele sale de cercetare de pe coasta de est a Antarcticii. Semnarea acestui acord a avut loc în prezența ambasadorilor celor două state: România și Australia. Astfel, exploratorului român Teodor Negoiță i-au fost recunoscute eforturile de continuare a tradiției începute de Emil Racoviță în urmă cu mai bine de un secol.

"După mai bine de 100 de ani, l-am readus pe Racoviță în Antarctica. Cea mai mare satisfacție din cariera mea am avut-o când am preluat baza de la australieni. Am fost atât de emoționat atunci, că nici nu puteam semna", a mărturisit dr. Teodor Negoiță.

Ca semn de apreciere, dl. dr. Paul Egerton, Directorul European Science Foundation (Strasbourg), la data de 24 martie 2011, a propus ca staţia din Antarctica să fie redenumită Law-Racoviţă-Negoiţă.

De-a lungul carierei sale, Teodor Gheorghe Negoiță a publicat peste 30 de lucrări  în reviste cu mare impact în lumea științifică internațională și a contribuit la popularizarea rezultatelor cercetărilor sale prin numeroase întâlniri, simpozioane și sesiuni de comunicări în țară și străinătate, contribuind la creșterea prestigiului științific al țării sale.

Astrul polar românesc, cum a fost denumit în semn de recunoaștere Teodor Gheorghe Negoiță, a fost decorat de președintele Emil Constantinescu cu Ordinul Național Steaua României în grad de Ofițer și a primit din partea președintelui Traian Basescu, Ordinul Național Steaua României în grad de Comandor.

În ciuda faptului că la data de 23 martie 2011, cu profund regret, ne-am despărţit de  Teodor Gheorghe Negoiţă, rămânem cu convingerea că personalitatea sa şi realizările profesionale vor continua să constituie un exemplu pentru generaţii viitoare de cercetători."

Notă:

Detalii despre Dr. Teodor Negoiță și în paginile ZS aici și aici.

Manifestarea se desfășoară la Centrul Internaţional de Conferinţe al Universității. Detalii aici.

Detalii pe website-ul competiției la adresa http://scienceslam.fi/ sau pe Facebook la http://www.facebook.com/pages/ScienceSLAM-Helsinki/173726542669780.

Alex Popa este câștigătorul unui premiu special al juriului în cadrul competiției dedicată comunicatorilor de știință Famelab 2008 organizată în România de British Council.

Biroul de Presă al Academiei Române ărecizează că este vorba de următoarele personalități ale culturii românești:

Membri titulari:       

Grigore Brâncuş - Secţia de Filologie şi Literatură

Lucia Doina Popov - Secţia de Ştiinţe Biologice

Paul Dan Cristea - Secţia de Ştiinţe Tehnice

Ioanel Sinescu - Secţia de Ştiinţe Medicale

Teodor Dima - Secţia de Filozofie; Teologie, Psihologie şi Pedagogie

Dan Tufiş - Secţia de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei      

Membri corespondenţi :

Dan Eugen Demco - Secţia de Ştiinţe Fizice

Maria Luiza Flonta - Secţia de Ştiinţe Bilogice

Ion Gheorghe Boldea - Secţia de Ştiinţe TehniceTehnice

Mihail Viorel Bădescu - Secţia de Ştiinţe Tehnice

Gârban Zeno - Secţia de Ştiinţe Agricole şi Silvice

Octavian Lazăr Cosma - Secţia de Arte, Arhitectură şi Audiovizual

Gheorghe Ştefan - Secţia de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei

Detalii despre toate aceste personalități sunt disponibile pe website-ul Academiei Române, aici.