Cauta dupa cuvinte cheie in aceasta categorie
(3)
(6)
(4)
(43)
(5)
(2)
(2)
(2)
(5)
(4)
(2)
(2)
(18)
(15)
(2)
(2)
(2)
(4)
(2)
(13)
(4)
(8)
(2)
(4)
(6)
(2)
(4)
(3)
(2)
(2)
(5)
(4)
(4)
(6)
(2)
(3)
(2)
(3)
(2)
(3)
(2)
(7)
(2)
(6)
(10)
(2)
(8)
(2)
(2)
(2)
(3)
(3)
(2)
(3)
(2)
(2)
(5)
(3)
(2)
(2)
(4)
(2)
(3)
(5)
(5)
(2)
(2)
(2)
(2)
(2)
(3)
(2)
(6)
(3)
(4)
(2)
(3)
(5)
(2)
(3)
(2)
(2)
(2)
(2)
(2)
(2)
(3)
(2)
(3)
(2)
(2)
(3)
(3)
(5)
(2)
(3)
(3)
(3)
(3)
(3)
(3)
(5)
(2)
(3)
(3)
(4)
(2)
(2)
(2)
(2)
(2)
(2)
(2)
(2)
(2)
(2)
(2)
(2)
(27)
(3)
(2)
(2)
(2)
(2)
(2)
(2)
(2)
(4)
(2)
(2)
(3)
(2)
(2)
Mai multe cuvinte cheie... (1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
(1)
Stiri in categoria : Chimie
Publicata in
9/2/2010 de Cătălin Mosoia, Gilching, Germania
in categoriile: Chimie,Biologie,Mediu Cercetătorii de la Ruhr-Universitaet-Bochum, Germania, susțin că o proteină din sângele peștilor determină moleculele de apă să râmână fluide și să nu înghețe. Nu e vorba de nicio legătură care se formează între această proteină și apă ci numai de prezența ei. De aceea peștii care înoată în apele din Oceanul Arctic nu îngheață.
Publicata in
8/16/2010 de Cătălin Mosoia, București, România
in categoriile: Fizica,Chimie,Biologie,Medicina,Mediu,Tehnologie Cercetătorii de la Universitatea Carolina de Nord , SUA, au pus la punct o metodă prin care arată cum interacționează nanoparticulele cu sistemele biologice, inclusiv corpul uman. Investigația ar putea fi de folos în ceea ce privește creșterea siguranței în lucrul cu nanomateriale, fie că e vorba de persoanele implicate direct sau de impactul asupra mediului înconjurător. Dintr-o altă perspectivă, ar putea deschide noi direcții de aplicații în ceea ce privește transportul și distribuirea substanțelor medicamentoase.
Publicata in
8/13/2010 de Cătălin Mosoia, București, România
in categoriile: Fizica,Chimie,Biologie,Geografie,Mediu,Tehnologie,Personalia,Stiinta si politica,Agricultura Vor trece 10 sau cel mult 15 ani de zile până când tehnic va fi posibilă producerea durabilă a biodiesel-ului obținut din alge. Invențiile din acest interval prognozat vor duce la creșterea producției de trei ori, asta în timp ce costurile de realizare vor scădea cu 90%. Acest lucru este posibil, după cum susțin doi specialiști olandezi de la Centrul de cercetare al Universității Wageningen într-un articol publicat, vineri 13 august, în revista Science.
Publicata in
8/12/2010 de Cătălin Mosoia, București, România
in categoriile: Fizica,Chimie,Spatiu,Personalia,Stiinta si educatie,Stiinta si politica Harry Kroto, câștigătorul Premiului Nobel pentru Chimie pe anul 1996, este cel de al 4-lea invitat al sesiunilor de întrebări și răspunsuri organizate de Fundația Nobel pe Youtube și Facebook. Programul intitulat “Întreabă un laureat Nobel” permite oricărei persoane să adreseze întrebări direct unui câștigător al prestigiosului premiu. Pentru ediția curentă, termenul limită până la care se pot trimite întrebările este 4 septembrie.
Publicata in
8/9/2010 de Cătălin Mosoia, București, România
in categoriile: Chimie,Biologie,Astronomie,Geografie,Geologie,Spatiu,Personalia,Comunicarea stiintei Doi cercetători din Marea Britanie se află zilele acestea în unul din cele mai friguroase locuri de pe Pământ pentru a încerca să afle cum ar fi putut lua naștere viața pe alte planete din Sistemul Solar. Investigațiile au loc pe o serie de insule din Oceanul Arctic și vizează modul în care zăpada și gheața au fost colonizate de organisme care s-au adaptat la condiții extreme de mediu.
Publicata in
8/5/2010 de Cătălin Mosoia, București, România
in categoriile: Chimie,Stiinta materialelor,Tehnologie Fie că e vorba de folosirea unui pix sau a unei imprimante, cerneala folosită la redactarea documentelor spune tot despre originea actului. Chiar dacă autorii lui doresc să rămână necunoscuți. Cercetătorii pot afla componentele cernelei, când a fost produsă și de cine. Toate acestea prin compararea rezultatelor cu cele peste 10.000 de tipuri de cerneală din Biblioteca Internațională de Cerneluri administrată de Serviciile Secrete americane.
Publicata in
7/1/2010 de Cătălin Mosoia, București, România
in categoriile: Chimie,Biologie,Medicina,Personalia Cercetătorii britanici de la Universitatea Leicester, Marea Britanie, au identificat una din proteinele cheie care intervin în procesul de învățare și în formarea memoriei. Rezultatul poate avea impact asupra noilor medicamente destinate bolnavilor de Alzheimer.
Publicata in
6/28/2010 de Cătălin Mosoia, București, România
in categoriile: Fizica,Matematica,Chimie,Tehnologie,Personalia Fluide ca mierea de albine sau șamponul sunt vâscoase. Mișcarea lor este descrisă de niște ecuații în care parametrul vâscozitate este considerat constant. La nivel nanometric situația e diferită astfel că ecuațiile trebuie reformulate. Cel puțin așa susțin cercetătorii de la Institutul de Chimie Fizică al Academiei de Ştiinţe din Polonia.
Publicata in
6/7/2010 de Cătălin Mosoia, București, România
in categoriile: Fizica,Matematica,Chimie,Biologie,Astronomie,Geografie,Genetica,Medicina,Mediu,Stiinta materialelor,Geologie,Tehnologie,Stiinta si muzica,Stiinta si filosofie,Spatiu,Stiinta si educatie,Stiinta si politica,Stiinta si jurnalism,Comunicarea stiintei,Jurnalism de stiinta A doua ediție a conferinței “Diaspora în cercetarea științifică și învățământul superior din România” se va desfășura la București în perioada 21-24 septembrie. Inedită este ultima sesiune dedicată discutării criteriilor de evaluare a cercetării pe domenii specifice în universități. Nu mai puțin important, jurnalismul de știință se regăsește în una din sesiunile atelierelor de lucru.
Publicata in
6/2/2010 de Cătălin Mosoia, București, România
in categoriile: Fizica,Matematica,Chimie,Biologie,Astronomie,Geografie,Genetica,Medicina,Mediu,Stiinta materialelor,Geologie,Transfer tehnologic,Tehnologie,Personalia,Stiinta si educatie,Comunicarea stiintei,Jurnalism de stiinta British Council realizează un sondaj de opinie și pune preț pe răspunsurile fiecăruia dintre noi. La figurat dar și la propriu. Asta pentru că toți participanții vor intra în competiția pentru câștigarea prin tragere la sorți a unui premiu de 250 de lire sterline, sumă care va fi donată unei organizații la alegerea câștigătorului. Un număr cât mai mare de respondenţi din ţara noastră va face ca planul acestui proiect global să satisfacă în mai mare măsură necesităţile tinerilor cercetători şi inovatori din România.
Publicata in
5/25/2010 de Cătălin Mosoia, București, România
in categoriile: Fizica,Chimie,Biologie,Astronomie,Geografie,Mediu,Geologie,Spatiu,Personalia,Stiinta si educatie,Comunicarea stiintei,Jurnalism de stiinta În perioada 24-31 mai, o echipă de nouă astronomi şi geologi cercetează una din regiunile de pe Pământ care seamănă cu cele de pe Marte: lacul sărat Chott el Jerid din Sud-Vestul Tunisiei. Campania pregătește viitoarele misiuni către planeta roșie și este organizată de infrastructura de cercetare Europlanet.
Publicata in
5/10/2010 de Cătălin Mosoia, București, România
in categoriile: Chimie,Biologie,Tehnologie Cercetătorii germani de la Institutul Fraunhofer pentru Mecanică și Materiale IWM din Freiburg au pus la punct o substanță care impregnată într-o suprafață determină ca aceasta să devină complet antireflectorizantă, rezistentă la zgârieturi și ușor de curățat. Întreg procesul se realizează într-un singur pas indiferent dacă e vorba de ochelari, ecrane de telefoane mobile sau de vitezometrul unei mașini. Totul a fost posibil prin studiul moliilor.
Publicata in
4/28/2010 de Cătălin Mosoia, București, România
in categoriile: Fizica,Chimie,Biologie,Medicina,Mediu,Stiinta materialelor,Transfer tehnologic,Tehnologie 11 premii speciale, 24 medalii de aur, din care trei cu felicitările juriului, 15 medalii de argint şi 8 medalii de bronz. Acesta este bilantul distinctiilor obtinute de cercetatorii romani la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, Elvetia.
Publicata in
4/28/2010 de Cătălin Mosoia, București, România
in categoriile: Fizica,Chimie,Biologie,Medicina,Mediu,Stiinta materialelor,Transfer tehnologic,Tehnologie Staţia de putere bazată pe tehnologia hidrogenului şi generatorul de 5KW cu pile pe baza de hidrogen sunt doar doua din cele peste 30 de exponate romanesti care au fost prezentate la Targul International de la Hanovra. Ele au rezonat cu una din tendinţele majore ale celui mai mare targ european de tehnologii industriale şi de energie: utilizarea hidrogenului şi a pilelor de combustie pentru obţinerea de energie.
Publicata in
4/15/2010 de Cătălin Mosoia, București, România
in categoriile: Chimie,Biologie,Medicina,Personalia,Agricultura Unele componente din ceapă au proprietăți antioxidante și antimicrobiene, astfel că bulbul poate fi folosit la conservarea alimentelor. Cel puțin așa susțin într-un studiu recent cercetătorii de la Universitatea Politehnica din Cataluna și de la Universitatea din Barcelona.
Publicata in
3/31/2010 de Cătălin Mosoia, București, România
in categoriile: Chimie,Biologie,Medicina Mâncarea cu multe calorii poate crea dependență la fel ca fumatul sau consumul de droguri. Concluzia aparține experților americani de la Institutul Scripps care după trei ani de cercetări au publicat recent un articol în revista Nature.
Publicata in
3/19/2010 de Cătălin Mosoia, Bucureşti, România
in categoriile: Chimie,Medicina Trei oameni de ştiinţă de notorietate internaţională vor fi premiaţi de Academia Română, cel mai înalt for ştiinţific şi cultural din ţara noastră. Baruch Samuel Blumberg, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1976, va primi însemnele de membru de onoare al Academiei Române, iar Richard A. Lerner, directorul Institutului de Cercetări Scripps din California, şi Raymond Allen Dwek, directorul Institutului de Glicobiologie din Oxford, vor primi diploma „Honoris causa”. Ceremonia va avea loc marţi 23 martie, de la ora 1030 în Aula Academiei Române.
Publicata in
3/11/2010 de Dana Radler, București, România
in categoriile: Fizica,Matematica,Chimie,Biologie,Astronomie,Geografie,Medicina,Mediu,Geologie,Stiinta si educatie,Comunicarea stiintei Premiile TWAS sunt decernate în anul 2010 cercetătorilor din țările în curs de dezvoltare, ca recunoaștere a contribuțiilor valoroase la cunoașterea în opt domenii ale științei: biologie, chimie, matematică, fizică, științe agricole, științele Pământului, științe inginerești și științe medicale.
Publicata in
2/24/2010 de Catalin Mosoia, Bucuresti, Romania
in categoriile: Fizica,Chimie,Medicina,Stiinta materialelor,Tehnologie Protezele confecționate din nanotuburi de carbon și nanoparticule de zirconiu pot rezista 150 de ani. Cel puțin așa sustine o cercetătoare din Spania în teza sa de doctorat.
Publicata in
2/9/2010 de Catalin Mosoia, Bucuresti, Romania
in categoriile: Chimie,Biologie,Medicina,Tehnologie Cercetatorii americani de la Universitatea din California confirma faptul ca berea este o sursa bogata de siliciu si poate ajuta la prevenirea osteoporozei.