Persoanele care de obicei sunt binedispuse, entuziaste si
multumite sunt mai putin predispuse sa dezvolte o boala de inima
decat cele care tind sa fie nefericite. Aceasta este concluzia unui
studiu major care a aparut joi 18 februarie in European Heart
Journal, publicatie a Societatii Europene de Cardiologie (ESC).
Autorii cercetarii sustin ca este prima lucrare care arata o
legatura independenta intre emotiile pozitive si bolile
coronariene.
Dr. Karina Davidson, liderul cercetarii, spune ca studiul
sugereaza ca intru adevar este posibil ca bolile de inima sa fie
impiedicate de sporirea emotiilor pozitive. Cu toate acestea ea
sustine continuarea cercetarilor. Daca rezultatele se pastreaza
rezultatul ar fi extrem de important atat pentru medici cat si
pentru pacienti, sustine Dr. Davidson, profesor de medicina si
psihiatrie si directoare al unui centru de la Universitatea
Columbia, New York, SUA.
Timp de 10 ani de zile, echipa condusa de Dr. Davidson a urmarit
medical peste 1700 de adulti sanatosi (862 de barbati si 877 de
femei) care au participat in studiul 1995 Nova Scotia Health
Survey. La inceput s-au realizat masuratori si calcule privind
riscul aparitiei unei boli de inima, simptomele de depresie, de
ostilitate, de anxietate si gradul de expresie al emotiilor
pozitive.
Acest ultim aspect ia in considerare emotiile placute ca
bucuria, fericirea, entuziasmul si multumirea. Afectul pozitiv este
independent de cel negativ astfel ca o persoana care este in
general fericita si multumita poate fi temporar suparata.
Dupa ce au s-a tinut cont de varsta, sex, factori de risc
cardiovascular si de emotiile negative, cercetatorii au constatat
ca pentru perioada de 10 ani de zile luata in calcul, cresterea
afectului pozitiv a contribuit la reducerea riscului unei boli de
inima cu 22% pentru fiecare stadiu, unde afectul pozitiv a fost
masurat pe o scala in cinci trepte, de la "inexistent" la "extrem".
De exemplu, participantii fara niciun afect pozitiv au prezentat un
risc de atac de cord mai mare cu 22% decat cei care aveau un afect
pozitiv mic iar acestia din urma aveau un risc mai mare cu 22 de
procente fata de cei cu afect pozitiv moderat.
In ceea ce priveste mecanismele posibile care ar putea explica
acest lucru sau de ce emotiile pozitive si fericirea au efecte
pozitive asupra sanatatii, e greu de spus. Cercetarile ulterioare
ne vor furniza explicatii stiintifice detaliate.
Ce ar trebui sa facem? Sa nu asteptam concediul pentru a ne
distra, spune Dr. Davidson. Chiar daca serviciul pare sa ne tina
"lipiti" de birou sau de volanul masinii. Sa ne rezervam timp
pentru ceea ce ne face cu adevarat placere sa facem. Chiar daca e
vorba de numai cateva minute, mai sustine medicul american.
Chestiunea nu e deloc simpla. Este foarte probabil ca factorii
care contribuie la aceasta situatie sa fie mult mai numerosi. Apoi,
nu se stie cu precizie daca e posibil ca afectul pozitiv sa poata
fi modificat sau imbunatatit.
Oricum, la orizont se intrevad cel putin noi tratamente bazate
pe cresterea afectului pozitiv si care se pot aplica pacientilor cu
boli cardiovasculare care dezvolta depresie.
Lucrarea intitulata "Don't worry, be happy: positive affect and
reduced 10-year incident coronary heart disease: The Canadian Nova
Scotia Health Survey" (doi:10.1093/eurheartj/ehp603) a aparut in
European Heart Journal, una din publicatiile Societatii Europene de
Cardiologie (European Society of Cardiology, ESC). De retinut si editorialul
"Depression and cardiovascular disease: have a happy day-just
smile!"