Asteroizii, bomboane cosmice în Univers


Asteroidul Eros văzut de aproape în timpul misiunii spațiale NEAR (Near Earth Asteroid Rendezvous, anul 2000) coordonată de NASA. Telescopul spațial Spitzer a observat această piatră de pe cer și multe altele în cadrul unei investigații privind studiul mărimii și compoziției asteroizilor prin intermediul luminii infraroșii. Credit: NASA/JHUAPLAproape 100 de asteroizi din jurul Pământului prezintă un grad de diversitate mult mai mare decât s-a crezut până acum. Ei au forme și culori diferite iar compoziția lor diferă de la un obiect ceresc la altul. Acestea sunt câteva din concluziile unor observatii recente realizate în infraroșu cu Telescopul Spațial Spitzer, administrat de NASA. Rezultatele ajută astronomii să înțeleagă mai bine obiectele din jurul Pământului. Acestea reprezintă o populație de obiecte ale căror proprietăți fizice nu sunt cunoscute îndeajuns. Nu în ultimul rând, cercetările pot fi de folos la pregătirea unei posibile misiuni către un asteroid.

Aceste pietre ne spun multe despre locurile de unde provin, spune David Trilling, profesor asistent de fizică și astronomie la Universitatea Arizona de Nord, autorul principal al unei lucrări care va apărea în ediția din septembrie a revistei Astronomical Journal.  E ca și cum ai studia pietrele dintr-un canal pentru a afla informații despre munții din care s-au rostogolit, mai spune profesorul Trilling.

În prezent, se cunosc aproape 7.000 de obiecte în jurul Pământului însă numărul lor ar putea fi mult mai mare, chiar de ordinul sutelor de mii.

La fel ca ciocolata și bomboanele cu arome de fructe, acești asteroizi au culori și compoziții diferite. Unii sunt închiși la culoare și tociți; alții, lucioși și strălucitori. Prin observarea în infraroșu, se poate estima cu mai mare precizie compoziția și mărimea lor față de situația în care ar fi observate în spectrul vizibil.

Corpurile cerești observate reflectă diferit razele solare. Cercetătorii americani susțin că au un albedo surprinzător de mare.

Albedoul (alb, în latină) este un coeficient de reflexie, un număr care indică raportul între fluxul luminos reflectat difuz de un corp și fluxul luminos primit. El poate fi calculat și pentru corpurilor cerești fără lumină proprie cum sunt sateliții, planetele sau asteroizii. De exemplu, zăpada proaspătă are un albedo de aproximativ 0,9, Luna de 0,073 iar Pământul aproape 0,4.

Din moment ce suprafața unui asteroid se închide la culoare odată cu trecerea timpului din cauza expunerii la radiația solară, prezența suprafețelor lucioase indică o vârstă relativ tânără a lor. Cu alte cuvinte, se poate vorbi de o evoluție continuă a acestei populații de obiecte din jurul Pământului.

Diversitatea lor poate însemna că au origini diferite. Unii ar putea proveni din spațiul dintre planetele Marte și Jupiter iar alții chiar din afara Sistemului Solar. Altfel spus, materia din care sunt alcătuiți asteroizii a fost probabil parte din supa primordială de la începutul Sistemului Solar.

Cercetarea despre care vorbim completează misiunea spațială WISE (Wide-field Infrared Survey Explorer) în carul căreia s-au observant deja peste 430 de obiecte cerești din apropierea Pământului. Din acestea, peste 110 de obiecte cerești sunt noi pentru comunitatea științifică.

Mai multe amănunte sunt disponibile aici.

Detalii despre misiunea spațială WISE aici.

Comentarii



Postati comentariul

Nume

Titlu


Comentariu


Completati caracterle din imagine

Visual verification


Posteaza comentariu

Comentariul va fi vizibil dupa aprobarea lui de catre editor